Olanda s-a alăturat începând de joi, 1 august, mai multor țări europene care au interzis portul în public al veșmintelor musulmane care acoperă fața. Nimeni însă nu are de gând să aplice legea.

Potrivit noii legi olandeze, propusă încă din 2005 de politicianul naționalist Geert Wilders, acoperirea feței cu veșminte tradiționale islamice, precum „burqa” sau „niqab”, dar și cu căști de protecție, cagule de schi etc., va fi interzisă în toate clădirile publice și în transportul public, dar nu și pe stradă.

Teoretic , delincvenții riscă amenzi între 150 și 415 euro.

Nimeni nu vrea să aplice legea

Însă șansele ca legea să fie efectiv aplicată sunt practic inexistente: poliția, spitalele și companiile de transport public au anunțat deja că nu se vor omorî să aplice legea.

După ce poliția a declarat că nu are de gând să trateze acoperirea feței drept o prioritate, companiile de transport în comun și-au instruit angajații să ignore cazurile de încălcare a legii.

Poliția își întoarce chipiul

„Aceasta înseamnă că legea este inaplicabilă”, a declarat Pedro Peters, purtător de cuvânt al departamentului de transport public, pentru ziarul conservator Algemeen Dagblad. „Poliția ne-a informat că nu vor veni să constate incidentele din trenuri, autobuze, tramvaie sau metrou în termenul uzual de 30 de minute, ceea ce înseamnă că am fi blocați. Serviciul nu poate fi întrerupt.”

Și Peters a adăugat: „Dacă o persoană care poartă o burqa sau un niqab încearcă să folosească unul din serviciile noastre, personalul nostru nu va avea sprijinul poliției pentru a ști cum prebuie să procedeze. Nu este datoria lucrătorilor din transport să aplice legea și să dea amenzi.”

Primarul Amsterdamului, Femke Halsema, a declarat televiziunii locale AT5 că nu intenționează să aplice interdicția, deoarece consideră că aceasta „nu se potrivește cu un oraș ca Amsterdam”. Rotterdam și Utrecht au abordat poziții asemănătoare.

Numeroase clinici au anunțat și ele că nu vor pune în aplicare interdicția. Potrivit Federației olandeze a Centrelor Medicale Universitare, spitalele „nu ar trebui însărcinate cu această sarcină, este treaba poliției și a sistemului judiciar”.

 

Cetățenii încurajați să facă treaba poliției

Olanda este a șasea țară din UE care interzice acoperirea feței în public. Franța a fost prima, în 2011, în timpul mandatului lui Nicolas Sarkozy.

Celelalte patru țări care interzic burqa sau niqabul sunt Germania, Italia, Belgia și Bulgaria. Elveția are și ea o legislație asemănătoare. În Germania, Italia, Spania și Elveția funcționează interdicții parțiale. Nu există date oficiale privind numărul femeilor din Olanda care poartă burqa sau niqab.

Un studiu vechi de zece ani al lui Annelies Mors, profesoară la Universitatea din Amsterdam, estima că doar 100 de femei poartă cu regularitate un văl islamic peste față, numărul celor care poartă ocazional un astfel de articol nedepășind 400. Însă aceasta era situația din 2009, când valul cel mare a imigrației nu se abătuse încă asupra Europei.

„Suspectul imobilizat la pământ”

Chestiunea a inflamat spiritele într-o țară a cărei conducere politică a fost foarte deschisă față de imigrație și de multiculturalism. Un articol din Algemeen Dagblad îi îndemna chiar pe cetățeni să aplice legea ei înșiși, dacă se simt „deranjați” de o persoană cu fața acoperită: „Oricine descoperă o infracțiune are dreptul să rețină suspectul… Însă acest lucru este permis doar atunci când cineva a fost prins în flagrant și când făptașul este predat imediat poliției. Coerciția poate fi folosită doar pentru a împiedica un suspect să fugă, de pildă prin imobilizarea sa la pământ.”

Ulterior, într-un mesaj pe Twitter, poliția a confirmat că reținerea unui cetățean este permisă într-o astfel de situație.

Europarlamentarul olandez Samira Rafaela, de la grupul progresist al lui Macron „Reînnoim Europa” (din care face parte și USR-Plus), a declarat că s-a simțit „îngrijorată” după ce a citit articolul din ziar și a interpelat Poliția și Parchetul General, solicitându-le să dea explicații despre modul în care intenționează să prevină violența împotriva femeilor care poartă burqa.

 

Islamiștii strâng rândurile și banii

NIDA, un partid islamist din Rotterdam, a anunțat că va plăti el amenzile celor care încalcă legea și a deschis un cont în care se primesc donații pentru acest scop. Rașid Nekkaz, un om de afaceri algeriano-francez și activist de stânga (!) s-a declarat dispus să acopere și el o parte din amenzi.

În ceea ce-l privește pe inițiatorul legii, Geert Wilders, acesta a salutat intrarea în vigoare a legii, declarând că cele care vor să poarte burqa ar trebui „să trăiască în Arabia Saudită sau în Iran”. Amnesty International consideră interdicția drept o violare a dreptului femeii de a alege ce să poarte. Însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în 2014 că această intedicție nu reprezintă o violare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.