Sursa foto: Arhiva EVZ Ajunul și Botezul Domnului. Datele de 5 și 6 ianuarie sunt date aparte în calendarul creștin-ortodox. Vorbim de Ajunul și Botezul Domnului.
Dar oare de ce aceste două momente, Ajunul din 5 ianuarie și Botezul din 6 ianuarie trebuie privite în context și nu separat? Semnificațiile sărbătorii în plan teologic și tradițional ne ajută să găsim răspunsuri la întrebare.
Ajunul la creștini
Ajunul, indiferent de ce sărbătoare avem în vedere înseamnă pregătire spirituală. Este, de regulă un post aspru, elementul prin care se respectă Ajunul. Nu face excepție nici Botezul Domnului. Ajunul se cinstește prin post negru, aspru dintr-un considerent teologic fundamental. Omul devine creștin, în primul rând prin botez. Biserica Primară nu oficia Botezul la copii și nou-născuți. Botezul era primit de oameni mari, cel puțin tineri, conștienți de pasul făcut.
Aspirantul la acest act liturgic fondator se numea neofit. Neofitul stătea mereu în pronaosul Bisericii, nu se apropia de naos sau de catapeteasma Altarului. Adică, se pregătea ascultând slujbe, spunând rugăciuni, postind. Ajunul cu post aspru este în cinstea faptului că Sfântul Ioan Botezătorul nu mânca decât lăcuste și miere făcută de albine sălbatice. Botezătorul era un ascet și un smerit.
Ajunul și Botezul
Botezul ca act liturgic și religios înseamnă debut în viața creștină. Botezul lui Hristos s-a făcut cu apă, dar actul botezului real, spunea Sfântul Ioan era cu foc și Duh Sfânt. Duhul Sfânt s-a arătat ca porumbel iar glasul lui Dumnezeu s-a auzit, ca adeverind că acela ce se boteza prin apa pusă pe creștet de Sfântul Ioan era Mesia, Fiul lui Dumnezeu, Hristosul sau Mântuitorul.
Hristos începe „Lucrarea Domnului” după ce s-a înfăptuit Botezul
Doar după ce a primit Botezul, Hristos a început cei trei ani de predică și minuni. Acest act a fost așadar poarta de trecere de la pregătire, la misiunea sfântă. A început să aleagă ucenicii, a învățat mulțimile. A săvârșit miracolele și a binecuvântat Botezul. Uciderea Sfântului Ioan Botezătorul i-a întărit pe adepții lui Hristos.
Armenii celebrează două evenimente majore pe 6 ianuarie
Armenii au ales să păstreze tradiția Bisericii Primare deoarece Armenia în 451 d.Hr. era în război cu perșii. Atunci, Biserica Armeană nu a trimis episcopi la Sinodul Ecumenci de la Calchedon din 451 d.Hr. Atunci, s-a decis ca Nașterea Domnului să fie celebrată pe 25 decembrie, ca să coincidă cu Solstițiul de Iarnă. Dar de ce, primii creștini celebrau Nașterea și Botezul în același timp? Evanghelia după Luca spunea: „ Isus avea aproape treizeci de ani când a început să înveţe pe norod”. Totuși,Biserica consideră că Hristos a început să predice pe 1 septembrie când este Anul Nou Bisericesc. Adică la data la care Dumnezeu a făcut Cerul și Pământul.
Recomandările noastre
11:24 - România confuză
