Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) au cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să blocheze „imixtiunea serviciilor de informații în actul de justiție” prin amendarea proiectului de lege inițiat de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Conform jurnaliştilor de la luju.ro, în prim-plan apare proiectul de modificare a Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, care prevedere introducerea în actul normativ a posibilității ca înregistrările rezultate din activități specifice „culegerii de informații” care presupun restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului să fie folosite că „mijloc de probă” în dosarele penale. Reprezentantele AMR, UNJR şi AJADO nu sunt de acord cu propunerea lui Predoiu şi cer intervenţia urgentă a CSM.

Astfel, judecătoarele Andreea Ciucă (AMR), Dana Gârbovan (UNJR) şi Florica Roman (AJADO) au cerut magistraţilor din CSM să blocheze „imixtiunea serviciilor de informații în actul de justiție” prin amendarea proiectului de lege inițiat de Cătălin Predoiu. „Propunerea face parte din categoria încălcării drepturilor omului... Justiția nu poate fi administrată după acte secrete... Se introduce calitatea de «mijloace de probă» în procesul penal a înregistrărilor rezultate din activitățile specifice «culegerii de informații»”, arată semnatarele comunicatului de presă remis site-ului Lumea justiţiei.

Mai sunt vizaţi Cristina Trăilă și Gabriel Andronache

Nu doar Predoiu este vizat de AMR, UNJR şi AJADO, ci şi deputații PNL Cristina Trăilă și Gabriel Andronache, ceilalţi iniţiatori ai proiectului incriminat. Astfel, Andreea Ciucă, Dana Gârbovan şi Florica Roman şi-au exprimat revolta față de acest proiect de lege inițiat după Decizia CCR nr. 55/2020.

Mai mult, judecătoarele citate au avertizat că „saltul” de la „culegerea de informații” la „mijloace de probă” în procesul penal este este vădit prejudiciant pentru democrație, pentru drepturile omului și independența justiției, dar contravine și jurisprudenței CEDO. De asemenea, AMR, AJADO și UNJR au subliniat că deși în proiectul normativ s-a prevăzut la art. 21 din legea 51/1991 posibilitatea verificării de către judecătorul de camera preliminară a legalității înregistrărilor folosite că mijloace de probă în dosarul penal, forma legii denotă că s-a dorit doar crearea unei aparențe de verificare.

Reprezentantele celor 3 asociații profesionale nu înţeleg cum a fost posibilă această formă a legii având în vedere că în prim-plan este o procedură netransparentă efectuată în baza legii 51/1991. În rândurile care urmează, Andreea Ciucă, Dana Gârbovan şi Florica Roman au semnalat CSM toate problemele pe care le-au identificat.

Întrebări pentru ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu

„Ce va putea verifica acest judecător, în condițiile în care, elementele din jurisprudența CEDO, mai înainte enumerate, nu au fost consacrate prin garanții efective în lege? Cum va verifica informațiile trunchiate care-i vor fi puse la dispoziție, ca urmare a unei proceduri netransparente, bazată pe Legea nr. 51/1991?

Va verifica potrivit Codului de procedură penală, deși «datele și informațiile» au fost culese și transmise potrivit Legii nr. 51/1991? Mandatele de supraveghere date de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, în domeniul securității naționale, potrivit competenței speciale, vor putea fi verificate de judecători de la instanțele ierarhic inferioare, și asta fără încălcarea competenței legale strict determinate”, l-au întrebat Andreea Ciucă, Dana Gârbovan şi Florica Roman pe Predoiu.

Solicitarea AMR, AJADO și UNJR se discută marţi

În acest context, AMR, AJADO și UNJR au solicitat  Consiliului Superior al Magistraturii că la ședința Plenului CSM de marţi, 15 decembrie 2020, când se va discuta acest punct de pe ordinea de zi pentru exprimarea unui aviz pe proiectul de lege, să aibă în vedere și faptul că „imixtiunea serviciilor de informații în actul de justiție subminează independența justiției și, în consecință, desconsideră drepturile cetățenilor”.

„Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) avertizează că punerea în aplicare a deciziilor Curții Constituționale nu poate fi utilizată că pretext al încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și solicită Consiliului Superior al Magistraturii să aibă în vedere, cum a făcut-o și în alte situații, faptul că imixtiunea serviciilor de informații în actul de justiție subminează independența justiției și, în consecință, desconsideră drepturile cetățenilor

De peste o jumătate de deceniu, am făcut o serie de demersuri, am inițiat și derulat o serie de acțiuni, la nivel intern și internațional, prin care am devoalat imixtiunea vătămătoare a serviciilor de informații în actul de justiție, și am solicitat, în mod ferm, aducerea la cunoștință publicului a tuturor actelor și protocoalelor secrete ce au vizat sau afectat administrarea justiției în România.

În acest sens, am susținut, în mod îndreptățit, că într-un stat care se pretinde democratic și respectă separația puterilor, justiția nu poate fi administrată după acte secrete, așa cum era în perioada comunistă, iar cine susține contrariul are grave carențe în a înțelege, în primul rând, democrația și ce înseamnă respectarea drepturilor și libertăților omului.

În mod regretabil și inadmisibil, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, care se află la punctul 8 al ordinii de zi a ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de mâine, 15 decembrie 2020 (pentru dezbaterea solicitării de aviz), face parte din categoria încălcării drepturilor omului. Faptul că această încălcare se ascunde sub o aparență de legalitate nu o face, câtuși de puțin, scuzabilă.

Din Expunerea de motive rezultă că propunerea legislativă vizează respectarea Deciziei nr. 55/2020 a Curții Constituționale (citată în Expunere). Dar, sub acest pretext, în Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională se introduce, pentru prima oară de la intrarea în vigoare a acestei legi, calitatea de «mijloace de proba» în procesul penal a înregistrărilor rezultate din activitățile specifice «culegerii de informații» care presupun restrângerea unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului.

În acest sens, s-a formulat un alineat nou în art. 21. Astfel, cum s-a evidențiat și în Avizul negativ al Consiliului Legislativ, dispozițiile Legii nr. 51/1991 se referă la «date și informații» din domeniul securității naționale, iar nu la «mijloace de probă». Acest concept tinde să fie introdus forțat acum, după aproape două decenii de la intrarea în vigoare a legii și după decizii ale Curții Constituționale care au stabilit că SRI are atribuții exclusiv în domeniul siguranței naționale, neavând atribuții de cercetare penală.

De asemenea, se ignoră distincția clară făcută de Curtea Constituțională, pe fundamentul dispozițiilor legale, prin Decizia nr. 55/2020 (la fel și prin Decizia nr. 91/2018), între înregistrările realizate că urmare a punerii în executare a unui mandat de supraveghere tehnică dispus potrivit Codului de procedura penală și înregistrările rezultate din activități specifice «culegerii de informații» care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, în cadru extra procesual penal.