Concluziile CSAT, la finalul ședinței de joi, 19 septembrie sunt că România are nevoie de o industrie militară puternică. Țara noastră este direct interesată de dezvoltarea capacităților inustriale care pot asigura producția de tehnică militară modernă.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit la cererea președintelui Klaus Iohannis, având mai multe subiecte pe ordinea de zi. Între acestea, de o importanță deosebită au fost aspectele legate de războiul din Ucraina și de industria de apărare.

CSAT pune accent pe dezvoltarea industriei militare

Creșterea nivelului de agresivitate a Rusiei, în regiune, determină o nouă analiză și prioritizare a programelor de înzestrare militară. Ședința CSAT a pus accent pe necesitatea dezvoltării capacităților de producție de armament modern și tehnică militară. Este nevoie, se arată într-un comunicat de presă, de o creștere a cantității de muniții necesare și a stocurilor de ehipament militar.

Totodată, din această perspectivă, țara noastră, a arătat CSAT, este interesată în dezvoltarea capacităților de producție pentru industria militară. Doar mulțumită unor capacități de producție performante, armata română poate fi dotată cu tehnică militară modernă ca să facă față situațiilor de criză sau de război.

„Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război”, se arată în comunicatul CSAT.

În acest sens, este nevoie de creșterea alocațiilor financiare pentru Apărare. Având la dispoziție finanțarea necesară, industria militară poate iniția un proces de transformare și retehnologizare prin atragerea de tehnologii performante. În comunicatul CSAT se vorbește despre importanța colaborării cu companii consacrate la nivel internațional.

Războiul din Ucraina și implicațiile pentru România

O altă temă aflată pe ordinea de zi a CSAT a fost legată de evoluția războiului din Ucraina. Pe agenda şedinţei s-a aflat analiza evoluţiilor recente privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Participanții au analizat impactul pe care situația de pe fronturile din țara vecină îl are asupra securității regionale. În acest sens au fost luate în discuție propuneri de măsuri suplimentare de descurajare a amenințărilor.

„A fost analizat impactul acestora asupra securităţii regionale la Marea Neagră, cu implicaţii semnificative în plan european şi euroatlantic, şi s-au discutat măsuri suplimentare de descurajare şi combatere a ameninţărilor de securitate, care să fie implementate la nivel naţional, precum şi cu sprijinul Aliaţilor în cadrul NATO”, a precizat Administraţia Prezidenţială, în comunicat.

Totodată, CSAT a analizat opţiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova. În acest sens au fost analizate riscurile legate de gestionarea eficientă a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Au fost evidențiate oportunităţile care decurg din procesul de aderare, dar şi provocările  generate de acţiunilor hibride ale Rusiiei.

„Aceste ameninţări şi riscuri determină, în aproape toate cazurile, implicaţii şi pentru România. De aceea, obiectivul principal de politică externă al ţării noastre în raport cu Republica Moldova este susţinerea şi asigurarea ireversibilităţii parcursului european, prin sprijinirea implementării reformelor şi a politicilor publice necesare, pe baza Parteneriatului Strategic bilateral, consolidat”, se mai arată în comunicatul CSAT.

Alte discuții pe agenda CSAT

În ședința de joi, a fost analizat şi aprobat Planul Naţional de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC). Decizia CSAT era neceasră ca urmare a adoptării unui nou Pact Civil al PSAC de către Uniunea Europeană.

Noul Pact propune o nouă abordare în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună. Se dorește creștere nivelului de eficacitate, flexibilitatea şi robusteţe a misiunilor civile. Uniunea Europeană dorește o viteză de răspuns mai mare la gestionarea civilă a crizelor, în condiţiile unor resurse limitate.

Documentul adoptat de CSAT va facilita implicarea mai eficientă a României la misiunile civile PSAC. De asemenea vor fi valorificate experiențele dobândite în cadrul misiunilor.