Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat astăzi că ne confruntăm cu "cea mai gravă criză de la al doilea război mondial încoace".
El a adăugat că, fără intervenţia comunităţii internaţionale "ar fi putut fi cea mai gravă criză de la primul război mondial până azi". Într-un interviu pentru Europe 1, Trichet a făcut un apel către guvernanţii europeni, mai ales cei italieni şi spanioli, "să-şi facă treaba" pentru a reduce deficitele.
Urgenţă doar în declaraţii
Rapiditatea este "decisivă pentru a restabili încrederea pieţelor", a subliniat, la rândul său, ieri preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy. Dar disensiunile dintre ţările europene întârzie punerea în practică a planului. Autorizarea Fondului European de Stabilitate Finaciară de a se împrumuta de pe piaţa secundară şi de a da credite ţărilor aflate în dificultate, o măsură despre care se crede că va da rezultate bune, va trebui să aştepte însă până la sfârşitul lui septembrie, pentru a fi ratificată de Parlamentele naţionale. O eternitate pentru nervozitatea care bântuie acum pe pieţele internaţionale.
Ne puteți urmări și pe Google News
"Mai este mult de lucru în plan tehnic" până la finalizarea textului, explică o sursă europeană citată de Le Figaro: "Pe 21 iulie a fost obţinut acordul de principiu care a permis transmiterea unui mesaj important, dar trebuie să i se adauge şi conţinut". Sfârşitul negocierilor dintre Banca Centrală Europeană, Fondul European de Stabilitate Financiară şi statele membre era prevăzut pentru finele lui august. El va fi însă grăbit, din cauza panicii de pe pieţe, apreciză sursa.
Duminică, Nicholas Sarkozy şi Angela Merkel şi-au declarat răspicat hotărârea de "a aplica integral" şi "înainte de sfârşitul lui septembrie" măsurile decise la summit. Mai multe ţări, printre care Franţa şi Belgia, şi-au anunţat intenţia de a grăbi debutul sesiunii parlamentare pentru a vota textul.
O birocraţie paralizantă
Alte state, însă, par mai puţin grăbite. Spania nu a convocat încă Parlamentul său, care, oricum, trebuie dizolvat pe 26 septembrie. Îm ceea ce priveşte Germania, purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel a refuzat să se pronunţe luni asupra unei eventuale sesiuni extraordinare a Parlamentului de la Berlin.
Există şi alte incertitudini. Zestrea de 440 de miliarde de euro a Fondului de Stabilitate este insuficientă pentru a ajuta Italia şi Spania. Preşedintele Comisiei Europene, Juan Manuel Barroso, a cerut săptămâna trecută mărirea sa. Franţa şi-a anunţat sprijinul pentru această cerere, dar Germania se opune categoric. "FESF va rămâne aşa cum este şi îşi va păstra mărimea de la 21 iulie", a declarat luni purtătorul de cuvânt al lui Merkel.
Toate aceste disensiuni irită Bruxelles-ul. "Acordul din 21 iulie este bun, dar insuficient", deplânge o sursă europeană. Mulţi îşi pun întrebări în ceea ce priveşte eficienţa tuturor acestor intervenţii. Iar pieţele s-au împotmolit. "Sperăm să evităm un nou summit de urgenţă, dar e clar că pieţele nu au încredere", adaugă sursa citată. CITIȚI ȘI:
- Haos la Bursa de la București. BET-FI, peste -13%!
- Căderile continuă. Măcel pe bursele asiatice
- Cinci soluţii care să stopeze prăbuşirea burselor în al 12-lea ceas
- Bursa de la București scade în rând cu bursele externe
- Panică extremă: Piețele financiare se prăbușesc una după alta
- Roubini: Economiile puternice se îndreaptă către al doilea val de recesiune
Recomandările noastre
