„Ca regulă, statistica produce informații, produce date, nu încearcă să le și comenteze. O să facem totuşi o excepție astăzi, pentru că demografia şi populația României în general este un subiect care este şi presant, şi îi interesează categoric pe toţi locuitorii ţării noastre.

Cauza este una relativ simplă. Este decizia mamelor de a naște, de a aduce pe lume copii la o vârstă tot mai avansată. Dacă în urmă cu 20-30 de ani primul copil se năștea în jurul vârstei de 20 de ani, înainte, chiar mai de mult, mult mai devreme de această vârstă, în ultimii ani, şi fenomenul nu e specific doar României, e specific tuturor țărilor europene, mamele decid să aducă pe lume copii spre… noi am ajuns la o vârstă a mamei la prima naștere la 27 și ceva de ani.

Deci, mult mai târziu. În aceste condiții, pe prim plan fiind pusă cariera şi apoi venind chestiunile legate de familie și copii, evident că dacă primul copil se naște mai târziu, există posibilități din ceea ce mai mici ca să se nască al doilea, al treilea şi populaţia scade. Spuneam, nu este o chestiune specifică doar României.

Ea caracterizează demografia aproape a tuturor țărilor europene, cu excepția Irlandei și a Franţei. Şi, deşi s-au luat peste tot măsuri serioase de revigorare a fenomenului natalității, rezultatele se lasă așteptate mai peste tot în bătrânul continent, care a ajuns să fie bătrân nu numai ca denumire generică, așa cum era cunoscut din istorie, pentru că a fost lagărul civilizaţiei moderne, ci şi ca vârstă a locuitorilor săi”, Vladimir Alexandrescu, a declarat purtător al INS, pentru Radio România Actualități.

„Spuneam, în vest, unde fenomenul a apărut înaintea României, s-au făcut tot soiul de încercări. Încercările vizau o serie de măsuri cu caracter social, nu neapărat doar sprijin financiar, în așa fel încât femeile să fie determinate să devină mame cât mai devreme.

Una dintre măsurile care a avut succes în Franța şi în alte ţări vestice, dar spuneam, rezultatele nu sunt întotdeauna spectaculoase, pentru că demografia este un fenomen cu mare inerţie, a fost asigurarea condițiilor mamelor de a-şi relua activitatea la o scurtă vreme după după naștere, respectiv prin asigurarea unor creșe, grădinițe în cadrul întreprinderilor, agenţilor economici ai insitituţiilor publice, aşa încât la un şase, şapte luni de la naștere mama să poată reveni la locul său de muncă, să își continue cariera profesională, în același timp, având posibilitatea ca în niște pauze speciale să îşi vadă copilul, să se îngrijească de el”, a punctat Vladimir Alexandrescu.

„În România naşterea copiilor este relativ uniform repartizată în toate zonele ţării. Deci, n-avem nişte discrepanţe teritoriale majore. Diferenţe de câteva sute de copii sunt evident totalmente nesemnificative. Îngrijorător este faptul că lunar se nasc în România în jurul a 15 mii de copii şi cum numărul de decese este în jurul a 20 de mii de persoane lunar, dau cifrele medii, evident, rezultă că în fiecare lună România scade ca populaţie cu circa cinci mii de persoane.

Pare o valoare mică la milioanele de locuitori pe care le are o țară, dar pe termen lung acestea sunt niște valori îngrijorătoare și categoric trebuie căutate și până la urmă imperativ găsite soluţii. Pentru că soluţia pe care au găsit-o ţările vestice, în paranteză fie spus populaţia Uniunii Europene a crescut în ultimii ani în jur de un milion şi ceva pe an, în ciuda faptului că sporul natural este negativ, spuneam aproape peste tot, deci, soluţia vestică prin imigrare nu poate fi valabilă şi pentru România. Cei din vest şi-au asigurat o stabilitate demografică. Ştiu, în Germania a fost un mare aflux de imigranţi în mai multe perioade istorice din ultima jumătate de secol. În alte ţări din vestul Europei, în Italia, Spania, s-a acoperit deficitul în mare parte cu populaţii venite”, a mai punctat acesta.

„Din estul Europei, din România, din Republica Moldova şi aşa mai departe. La noi nu avem o asemenea posibilitate. Noi ar trebui să venim cu populaţii din alte zone ale lumii şi categoric pe termen lung nu aceasta este soluţia.

Şi acesta este unul dintre factorii care trebuie avuţi în vedere atunci când se analizează problema scăderii populaţiei şi scăderea natalităţii, pentru că majoritatea celor care sunt plecaţi peste graniţă, în vest, pentru a-şi asigura nişte condiţii de trai şi nişte venituri categoric mai mari sunt în categoria oamenilor tineri, deci, oameni aflaţi în perioada fertilă, când se nasc copii. Se nasc copii, categoric, şi la românii care sunt în străinătate, dar numărul acestora este insuficient pentru a compensa pierderea de natalitate de pe teritoriul României. Lucrurile sunt complexe şi spuneam, este un proces care este dificil şi de analizat, şi de găsit mai ales soluţii pentru rezolvarea problemelor”, a mai punctat purtătorul de cuvânt al INS.

Te-ar putea interesa și: