Puțini din ultimele generații de studenți știu despre fenomenul revoluționar Piața Universității din mai 1990. Și mai puțini știu despre bătălia care s-a dus pentru acreditarea universităților private. Pe Rona Hartner, românii au descoperit-o la adevărata ei valoare de artistă abia în urmă cu doi ani, grație unei emisiuni tv. Mulți știau doar scandaloasa poveste cu Emil Constantinescu. Cristi Pațurcă și Dr. Barbi au fost uitați și ei, chiar dacă „Imnul golanilor” este ascultat și azi.

Exclusiv. Cristi Pațurcă, Rona Hartner și Dr. Barbi, trei destine și un numitor comun: Piața Universității. Studenții nu mai sunt azi într-un conflict major – stat și privat. Se dau burse și se plătesc taxe în ambele forme de învățământ. Universitățile particulare și-au schimbat față în ultimii 10-13 ani, iar acum clădirile și dotările lor bat alte așezăminte de învățământ de stat.

Cam peste tot, profesorii sunt personalități recunoscute. Am o bucurie aparte, fiindcă, așa cum am mai spus, am pus și eu umărul întrucâtva la așezarea acestui învățământ alternativ în România de tranziție.

În 1995, când facultățile particulare erau puse la zid, când legislația șchiopăta, când oamenii nu înțelegeau mai nimic din ce e bine și ce e rău în aceste noi forme de învățământ și când guvernanții și parlamentarii păreau că le lasă să plutească la nesfârșit într-un vid legislativ, am pornit o revista săptămânală care să aducă în atenția publică toate problemele cu care se confruntau studenții de la „particular”, dar și de la „stat”.

Revista s-a numit „Student parti” și a apărut 3 ani la tarabe. Sunt și azi oameni maturi, chiar personalități, care-și amintesc că citeau revista în vremea când erau studenți.

Cristi Pațurcă, Rona Hartner și Dr. Barbi, trei destine

Eram redactor șef adjunct la Evenimentul zilei în acei ani, dar Ion Cristoiu a înțeles necesitatea unei astfel de publicații și și-a dat acordul să o fac. Era investiția mea privată. Lucram revista acasă, seara și în weekend, împreună cu un grup mic de colegi ziariști: Ciprian Chirvasiu, Toni Todosiciuc, Cristian Levant, Cristina Sofronie, Olivia Chirvasiu, Dan Crăciun. Dar și studenți de la stat și privat, dornici să învețe jurnalism.

Momentul Rona Hartner și Cristi Pațurcă

Pe Cristi Pațurcă l-am cunoscut în Piața Universității, ca mulți alți ziariști. Dialoguri despre politicienii vremii, intervenții ale Poliției, despre spectacolul din CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Națională)- parlamentul de azi. Cu Dr. Barbi nu am prea interacționat din mai multe motive.

Era un bărbat la peste 40 de ani, mai taciturn, cu alte preocupări decât muzica în viața de zi cu zi, dar un intelectual care compunea și scria versurile unor cântece cu mesaj profund.

Nu avea exuberanța lui Cristi Pațurcă și nici experiența contactului cu publicul și cu presa ca Vali Sterian, unul din folkiștii de marcă ai Cenaclului Flacăra.

Rona Hartner și Cristi Pațurcă, în trupa de dark cabaret „Terente”.

În jurul lui Cristi Pațurcă se învârteau mai mulți studenți, fete și băieți care visau la o carieră artistică. Acolo am văzut-o prima oară pe Rona Hartner, o tânără de nici 20 de ani.

Am remarcat-o fiindcă era foarte frumoasă și cu o energie debordantă. Ea și Cristi Pațurcă au colaborat, în anii 1990, în trupa de dark cabaret „Terente”.

 În 1996, am organizat cu revista „Student parti” un spectacol la Casă de Cultură a Studenților din București.

Cristi și Rona Hartner (avea 23 de ani), grupul Vouă, condus de Adrian Fetecău, dar și tânărul student Paul Surugiu - celebrul Fuego de azi, au fost sufletul acelei seri, în care studenți de la particular s-au întâlnit cu studenți de la stat, încercând să-și înțeleagă problemele și opțiunile.

Ne-a onorat cu prezența și ministrul Învățământului de atunci, Alexandru Mironov.

Artiști adulați odată, Rona Hartner și Cristi Pațurcă s-au trezit ignorați

De-a lungul anilor, am revenit cu știri despre Rona și Cristi în ziarele la care am lucrat. Cei doi au fost lăsați deoparte de lumea artistică de la noi. Parcă nimeni nu a vrut să și-i asume și să le deschidă larg ușile către o carieră în România democrată.

În țara pe care ei au vrut-o schimbată și în care au încercat să ofere tot ce știau mai bine să facă. Cineva – de fapt, mai mulți – nu i-au vrut. I-au lăsat în trecut, drept „golanii” din Piața Universității.

Cristian Pațurcă nu era prea bine cu sănătatea, iar aparițiile lui în public au început să lipsească aproape cu desăvârșire. O pneumonie netratată a dat în tuberculoză. Cânta când și când la Casa Studenților sau prin localuri mici, iar banii erau puțini.

Ziarele au scris atunci când a fost evacuat din locuință, dar omul  care era ovaționat altădată în Piața Universității n-a primit niciun ajutor consistent ca să iasă din situația critică. A scris o carte despre viața lui. Dezamăgit și măcinat de boală a ales greșit: alcoolul.

De ce a părăsit țara Rona Hartner

Tot dintr-o dezamăgire profundă, după episodul intens mediatizat că ar fi amanta președintelui Emil Constantinescu, Rona Hartner a ales să părăsească țara. Și-a construit o carieră artistică în Franța, acolo unde a jucat în primul ei film și a impresionat lumea cinematografiei internaționale. După ce a născut o fetiță, a venit de la Paris ca să-și vadă familia.

În urmă cu 15 ani, când cariera ei era înfloritoare în Franța, Rona a venit în emisiunea lui Cătălin Măruță ca să o arate pe bebelușă și să povestească despre aprecierile de care se bucură. Nu a exagerat cu nimic.

Românii au văzut abia acum, la moartea ei, cum cele mai mari ziare și reviste din Franța au omagiat-o pe Rona Hartner pentru cariera ei artistică. La București, niciun cineast, niciun organizator de concerte nu a cooptat-o pe Rona în vreo producție.

Talentul Ronei Hartner a explodat în fața publicului din țară abia în urmă cu doi ani, când Antena 1 i-a propus să facă show în emisiunea „Te cunosc de undeva”.

 Trei destine și un numitor comun: Piața Universității

Cristian Paţurcă se odihneşte azi în Cimitirul Bellu, după o viaţă scurtă, dar tumultoasă. Avea să se stingă pe 18 ianurie 2011, la vârsta de 46 de ani, după o lungă bătălie cu tuberculoza.

Înainte apucase să fie decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Crucea Națională „Serviciul Credincios” pentru că fusese sufletul fenomenului anticomunist din Piața Universității. A devenit celebru după ce a compus, împreună cu Dr. Barbi, şi a cântat în Piaţa Universităţii „Imnul golanilor”.

Abia după moartea lui Cristi Pațurcă s-a iscat un val de amintiri despre perioada protestelor din Piața Universității, acuzații din toate părțile că a fost ignorat și lăsat să moară în mizerie.

Asociațiile de revoluționari s-au mobilizat și i-au așezat o cruce de piatră în Piața Universității, politicienii s-au repezit cu coroane cu flori.

Dr. Barbi a plecat de Revelion

Anul trecut, chiar în ziua de Revelion, a plecat și Dr. Barbi. Petre Constantin, cunoscut în viața publică sub pseudonimul „Dr. Barbi”, a murit sâmbătă, 31 decembrie 2022, la vârsta de 76 de ani.  Și el a avut parte de recunoștința unui președinte, căci după participarea activă la revoluție și la protestele din Piața Universității, Dr. Barbi, autor al versurilor unora dintre „Cântecele Golanilor”, și-a continuat cariera profesională pe care a pliat-o și pe cea politică.

Petre Constantin a devenit membru în Senatul Alianței Civice, dar a continuat să fie cercetător la Institutul de Economie Mondială (angajat acolo din anul 1968), lector universitar și profesor asociat de Diplomație și Relații Internaționale la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice și la Facultatea de Litere a Universității din București. Președintele Emil Constantinescu l-a numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Tunisia (1999 – 2001).

Din păcate, și Rona Hartner l-a urmat pe prietenul ei Cristian Pațurcă la 12 ani distanță. Acum toată lumea o plânge, îi laudă cariera construită în Franța, oameni din lumea artistică fac tot felul de declarații de păreri de rău.

Rona și Cristi, la petrecerea dată în cinstea președintelui Constantinescu

S-a reamintit episodul din 1999, cu Corneliu Vadim Tudor care lansase zvonul că Rona Hartner era amanta preşedintelui Emil Constantinescu. Un moment obișnuit, de după ziua în care Constantinescu a câștigat alegerile, a fost transformat în cel mai mare scandal politic din anul 1999. Chiar Rona a povestit:

„Mi s-a zis Pațurcă: invită-l pe președinte la dans. Eu aveam un blues, «You are my looser». Nu știam cum s-o mai dau, cum să-i cânt ”Ești ratatul meu”? Și am început să mă dau cu cracii în sus, să fac show, să nu audă textul. Am făcut o diversiune. Toți jurnaliștii au venit în jurul nostru.

Și… s-a terminat piesa, aplauze, poze, nu știu ce. Asta a fost în noiembrie 1996. Tot în noiembrie 1996 am dat castingul pentru Gadjo Dilo (n.r. – film artistic francez). Și m-am mutat în Franța… Dar ce crezi că s-a întâmplat în România?”.

Despre ce s-a întâmplat cu adevărat atunci, cine a pus la cale „amantlâcul” și ce am descoperit eu și colegii mei, am să scriu într-un viitor articol. Veți fi surprinși.