Cresc tensiunile dintre Kosovo și Serbia. Pe fondul numărului mare de trupe dislocate de Belgrad la graniță cu Kosovo, autoritățile de Pristina solicită Uniunii Europene să adopte măsuri punitive împotriva Serbiei, printre care suspendarea procesului de aderare în cadrul UE.

Apar noi tensiuni între Kosovo și Serbia! Pristina cere intervenția Uniunii Europene pentru tranșarea conflictului. Kosovarii condamnă regimul de la Belgrad pentru dislocarea trupelor militare de-a lungul graniței cu Kosovo.

„Nu a existat niciodată acest tip de concentrare de trupe în ultimii ani. Armamentul pe care îl au acolo, tancurile ne dau o senzație proastă, pentru că nu știm cum va răspunde comunitatea internațională a declarat luni ministrul de externe kosovar, Donika Gervalla-Schwarz, într-un interviu pentru postul german Deutschlandfunk.

Noi tensiuni între Kosovo și Serbia

Declarațiile diplomatului kosovar vin la doar câteva zile după ce Washingtonul a reclamat creșterea numărului de trupe sârbești de-a lungul frontierei cu Kosovo. Prin urmare, NATO a suplimentat trupele de menținere a păcii în Kosovo.

Ministrul kosovar de Externe a trasat o paralelă între acțiunile Serbiei și comportamentul Rusiei, anterior declanșării Operațiunii Speciale de Eliberare din Ucraina. Liderul sârb, Aleksandar Vucic a subliniat faptul că nu va ordona trupelor sale să intervină în Kosovo. Un asemenea gest ar periclita obiectivul de aderare în UE, adaugă președintele Serbiei.

Noile tensiuni între Kosovo și Serbia s-au accentuat odată cu ciocnirile între forțele de ordine kosovare și un grup de naționaliști sârbi. Aceștia din urmă au intrat cu forța, în urmă cu 10 într-un lăcaș de cult. Totodată, au transformat o mică localitate într-un teatru de război. Trei sârbi și un polițist kosovar au decedat în urma confruntărilor dintre naționaliști și forțele de ordine.

Nici România nu recunoaște independența statului Kosovo

Milan Radoicic ar fi cel care a generat ultimele tensiuni între Kosovo și Serbia. S-ar afla în fruntea grupului de extremiști sârbi. Totodată, Radoicic este și vicepreședintele Listei Sârbe, entitate polițică susținută de Belgrad.  Acesta și-a recunoscut vinovăția prin intermediul avocatului, însă a refuzat să explice sursa armelor moderne pe care le-a folosit în timpul confruntărilor.

Kosovo și-a declarat suveranitatea în fața Serbiei în 2008, după un conflict sângeros finalizat cu capitularea Serbiei după intervenția NATO. Pe de altă parte, alături de alte cinci state UE, printre care și România, Serbia nu recunoaște independența statului Kosovo.

Belgrad acuză la rândul său că Priștina nu recunoaște autonomia sârbilor într-o provincie în care formează majoritate. Deși, acest aspect este stipulat într-un acord vechi de 10 ani mediat de Uniunea Europeană, potrivit Reuters.