Din cuprinsul articolului
Copilul din Bariera Vergului, devenit scriitor canonic. Puțină lume credea că un fiu de păstori vrânceni pripășiți în zona Pieței Muncii de astăzi, va ajunge un scriitor canonic.
Copilul său va purta prenumele Barbu. Nu purtat numele de familie al tatălui, Ștefan Albu ci a adoptat numele Ștefănescu. Pentru a nu uita originea vrânceană și-a asociat și numele Delavrancea. Tatăl său, Ștefan Tudorică Albu fusese împroprietărit în 1864, prin reforma agrară a lui Cuza și Kogălniceanu. El primise teren la Sohatu-Ilfov.
Copilul care a inspirat nuvela Domnul Vucea
Barbu Ștefănescu Delavrancea s-a născut la 11 aprilie 1858, în Delea Nouă, mahala de la marginea de est a Capitalei, Bariera Vergului. Comuniștii au botezat-o Piața Muncii.
Copilul care se juca printre căruțele de la Bariera Vergului-Delea Nouă, unde tatăl lui era staroste de căruțași ai barierelor Capitalei a fost înzestrat cu reale calități culturale. Așa se face că va studia la Școala Sf Gheorghe Nou, apoi la Școala Domnească. Cel puțin pe învățătorul Vucitescu îl va evoca nu prea plăcut în Domnul Vucea.
În nuvelă, copilul uită la absolvirea unui an la Școala Domnească, aproape tot ce învățase înainte. Stilul lui Barbu Ștefănescu Delavrancea este unul foarte plăcut.
Copilul care a luptat cu nedreptatea ca avocat celebru
Copilul a crescut, a devenit adolescent și student la Drept. Totuși, copilul din el a rămas mereu ca un exemplu de puritate și ajutor pentru ceilalți. Barbu Ștefănescu Delavrancea l-a apărat pe bunul său prieten Ion Luca Caragiale în procesul de plagiat intentat de Caion. Procesul a fost câștigat grație marelui talent oratoric al lui Delavrancea.
Mai târziu, Caragiale va face un serviciu prietenului său, copilul acestuia, viitoarea pianistă Cella Delavrancea fiind trimisă la Berlin și locuind acasă la Ion Luca Caragiale. Aceasta va fi martora decesului subit al marelui dramaturg la 9 iunie 1912.
Fiicele sale vor deveni celebrități în domenii diferite
Copilul care va fi martor la conduita lipsită de etică a Domnului Vucea va imprima fiicelor sale dragostea pe care a avut-o pentru cultură. Așa se face că primul său copil, Cella Delavrancea a fost pianistă de renume iar a doua fiică Henrieta Delavrancea a fost una din primele arhitecte ale României.
Marele scriitor, avocat Barbu Ștefănescu Delavrancea ne-a părăsit la 29 aprilie 1917, la Iași.
