Jucătorii noi de pe piaţa ţiţeiului umflă artificial preţul.
Preţul barilului de petrol doboară în fiecare zi câte un record. Ieri, petrolul destinat pieţei americane, cu livrare în luna iunie, a fost cotat la valoarea-record de 126,2 dolari pe baril, depăşind maximul istoric de 124,7 dolari pe baril atins în debutul şedinţei.
Trendul ascendent al cotaţiilor determină estimări din cele mai negative: unii analişti văd creşterea cotaţiei până la 250 de dolari la orizontul anului 2010, bazându-se şi pe faptul că, numai de la începutul acestei luni, preţul ţiţeiului a urcat cu 13%.
Cauzele creşterii de ieri sunt puse pe seama intrării pe piaţa de tranzacţionare a unor fonduri de investiţii care au cumpărat petrol, determinând creşterea preţului acestuia. Pe fondul deprecierii valutelor şi în special a dolarului, tot mai mulţi jucători din afara domeniului petrolier preferă să-şi plaseze banii în „petrol“, antrenând creşterea artificială a valorii acestuia. Astfel, inclusiv fondurile de pensii sau companiile imobiliare cumpără „aur negru“, moneda „oficială“ a ultimelor luni. În aceeaşi notă, OPEC, Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol, a amintit că livrările de petrol sunt suficiente pentru această perioadă, cu alte cuvinte, criza nu este determinată de oferta care nu ar face faţă cererii.
OPEC deţine o capacitate neutilizată de producţie de peste trei milioane de barili pe zi, pe care o va folosi dacă va fi necesar, a declarat Adbullah al-Badri, secretarul general al grupului. China, ca un burete Săptămâna aceasta, un raport al băncii americane de investiţii Goldman Sachs arată că preţul barilului de petrol va creşte până la 200 de dolari în mai puţin de şase luni, amintesc jurnaliştii de la BBC News.
Cererea de petrol în lume este accelerată de consumul Chinei care îşi continuă „boomul“ economic, în timp ce India, la o scară mai mică, îşi continuă expansiunea economică. Cele două ţări concurează importatori tradiţionali precum SUA, Europa şI Japonia. Cererea mare de petrol vine pe fondul unor dificultăţ i întâmpinate de ţările exportatoare: atacuri armate asupra conductelor în Nigeria, iar exporturile Irakului sunt împiedicate de atacurile Turciei asupra kurzilor.
EFECTE
Şocul din benzinării
Reflectarea cotaţiilor internaţionale se face în două direcţii: în creşterea preţurilor carburanţilor şi în profiturile uriaşe ale companiilor petroliere care extragţiţei. De exemplu, creşterea preţului la carburanţi a antrenat în România o accelerare a inflaţiei, fiind unul dintre motivele scăderii valorii leului. Lunile următoare vom cumpăra, cel mai probabil, un litru de benzină cu 5 lei. În acelaşi timp, exploatarea rezervelor de petrol duce la o diminuare constantă a acestora. Resursele de energie primară în România au scăzut în primul trimestru al anului cu 2% comparativ cu perioada similară din 2007, în timp ce producţia a fost în creştere cu 3,8%, potrivit datelor INS.
Recomandările noastre
