Evenimentul Zilei > Social > „Copiii se droghează pentru că le este foame”. Cei mai mici au doar 4 ani FOTO
„Copiii se droghează pentru că le este foame”. Cei mai mici au doar 4 ani FOTO

„Copiii se droghează pentru că le este foame”. Cei mai mici au doar 4 ani FOTO

Noul Index Global al Foametei 2021 avertizează asupra regreselor în lupta împotriva fenomenului. Conflictele și consecințele pandemiei agravează crizele alimentare - se întâmplă în Yemen, de exemplu. Sute de mii de copii sunt amenințați de foamete. Cel mai popular drog din Yemen crește pe un arbust și are un efect similar cu cel al amfetaminei: cei care mestecă frunze de khat se calmează, devin euforici și se simt plini de energie după câteva ore de mestecat - chiar și militarii și milițiile din țara aflată în război civil consumă acest drog. Khat reduce, de asemenea, pofta de mâncare, iar potrivit jurnalistei și regizoarei italiene Laura Silvia Battaglia, drogul se răspândește acum în toată țara ca substitut al alimentelor, relatează Der Spiegel.

„Copiii se droghează pentru că le este foame”

„O mulțime de oameni nu au ce mânca, deoarece majoritatea alimentelor sunt importate și nu au locuri de muncă și nici bani, dar tufișurile de khat sunt peste tot și drogul este ieftin”, a spus Battaglia, regizoarea care a realizat documentarul „Yemen, despite the War” și care trăiește în teritoriu de mult timp. „Toată lumea mestecă acum – chiar și copiii se droghează pentru că le este foame”. Uneori, cei mai mici au doar patru ani.

sursă: Mohammed Hamoud/Getty Images

Yemen a fost dintotdeauna cea mai săracă țară din Peninsula Arabică, însă de la izbucnirea războiului civil în 2014 , situația s-a deteriorat dramatic. De șapte ani se duce un război între trupele Arabiei Saudite, susținut și de alte state, trupele președintelui Abd Rabbo Mansur Hadi și rebelii șiiți Houthi, susținuți de Iran. Aici are loc una dintre cele mai grave crize alimentare din lume.

„Există o amenințare de foamete în 2021 dramatică”, avertizează Welthungerhilfe (n.r. agenție germană care lucrează în domeniul cooperării pentru dezvoltare și al ajutorului de urgență) în indexul Global Hunger Index 2021, pe care l-a publicat miercurea trecută și la care a lucrat împreună cu organizația umanitară Concern Worldwide. „Toți indicatorii GHI în Yemen sunt îngrijorători”.

Welthungerhilfe avertizează, de asemenea, în legătură cu regresul în lupta împotriva foametei la nivel mondial: „Există trei factori devastatori – conflictele, schimbările climatice și pandemia Covid-19, care amenință toate progresele înregistrate în ultimii ani”.

Majoritatea populației din Yemen este dependentă de ajutorul umanitar. Foto: YAHYA ARHAB/EPA

400.000 de copii din Yemen ar putea muri în 2021 din cauza foametei

În aproape 50 de țări, organizația clasifică situația foametei ca fiind gravă sau foarte gravă-  Somalia, de exemplu, se află într-o situație gravă. În alte cinci țări – Republica Centrafricană, Ciad, Republica Democrată Congo, Madagascar și Yemen – situația foametei este foarte gravă; în alte patru țări – Burundi, Comore, Sudanul de Sud și Siria – este clasificată ca fiind foarte gravă pentru moment. Programul Alimentar Mondial avertizează că 41 de milioane de persoane din întreaga lume sunt în prag de foamete.

În Yemen, 20 de milioane de persoane sunt dependente de ajutor umanitar, aproximativ două treimi din populație. Mai bine de cinci milioane de cetățeni sunt în pragul foametei, în timp ce zeci de mii de persoane suferă deja de condiții asemănătoare foametei. Potrivit Programului Alimentar Mondial (PAM), 400.000 de copii subnutriți ar putea muri în Yemen în acest an „dacă nu se intervine de urgență”. Rata mortalității infantile este deja de 5,8%.

Bebeluș subnutrit: Potrivit ONU, mai mult de 2 milioane de copii suferă de malnutriție acută. Foto: PAM: Mohammed Hamoud / Getty Images

„Dacă întrebi un copil câți ani are, îți va spune că are zece sau unsprezece ani”, a spus Bushra Aldukhainah, care lucrează pentru ONG-ul Care International. „Dar abia dacă arată ca la șase ani”.

Și funcționarii sunt amenințați de sărăcie. Un sac de făină costă peste 60 de euro

Peste 400 de angajați de la Care International lucrează în prezent în Yemen. Pentru Aldukhainah și echipa sa, este o adevărată dilemă să îi selecteze pe cei nevoiași din comunitățile yemenite care primesc alimente, vouchere sau bani de la Care International. Motivul? „Pentru că aproape toată lumea are nevoie”.

Funcționarii și angajații guvernului sunt și ei amenințați de sărăcie – salariile ne le-au fost plătite de ani de zile. Nevoia s-a intensificat în timpul pandemiei de coronavirus.

La nivel mondial, prețurile alimentelor au crescut pe fondul crizei generate de COVID-19, inclusiv în Yemen. În nordul țării, potrivit lui Aldukhainah, un sac de făină costa 2500 de riali yemeniți înainte de criza corona, echivalentul a aproximativ 8,50 euro. Între timp, prețul este echivalentul a peste 60 de euro; în sud, creșterile de preț sunt și mai extreme. Pe fondul exploziei prețurilor se duce și un război economic și financiar între guvern și rebelii houthi, care în unele regiuni a condus la o inflație severă.

Epidemia de holeră a făcut sute de mii de victime

De asemenea, cei mai mulți oameni din țară nu au acces la apă potabilă curată. Femeile și copiii trebuie de obicei să aducă apă – de multe ori aleargă la o sursă de apă cu bidoane timp de cel puțin patru ore și apoi o târăsc înapoi spre casă. Nu numai că sunt amenințați de pericole precum explozibili, atacuri aeriene sau violență sexuală pe drum; ei aduc apa din fântâni deschise, nesigure, care, potrivit lui Aldukhainah, au adesea o adâncime mai mare de 15 metri. Nu puține sunt cazurile în care femeile și copiii se îneacă în fântâni încercând să scoată apă pentru familii.

Apa murdară, lipsa de canalizare și spitalele distruse au condus, de asemenea, la izbucnirea unei epidemii de holeră în timpul conflictului din Yemen, iar sute de mii de persoane s-au îmbolnăvit. Care International a instalat spații de depozitare și curățare a apei în unele orașe, a asfaltat punctele de apă pentru ca acestea să fie mai sigure și mai ușor de accesat sau reconstruiește piețele împreună cu ajutorul oamenilor din comunitățile locale. Dar toate aceste măsuri par a fi doar o picătură într-un ocean atât timp cât conflictul din țară nu este rezolvat.

Pescarii au devenit ținte atunci când coaliția militară condusă de Arabia Saudită a început să bombardeze ambarcațiuni. FOTO: Coaliția militară condusă de Arabia Saudită: Giles Clarke / Getty Images

Foametea e folosită ca armă de război, pentru a slăbi adversarii

Foametea și accesul limitat la hrană și apă nu sunt doar o consecință a războiului din Yemen, ci o armă de război. Organizația yemenită pentru drepturile omului Mwatana și experții juridici de la Global Rights Compliance acuză toate părțile implicate în conflict că folosesc în mod deliberat foametea ca „metodă de război”. Acestea au „privat populația civilă de resurse vitale și au înfometat-o, în unele cazuri până la moarte”, se arată în raportul Starvation Makers, publicat în septembrie 2021. Scopul? Slăbirea taberei adverse.

Loviturile aeriene ale coaliției conduse de Arabia Saudită nu au vizat doar spitale , drumuri și poduri, ci au distrus sau deteriorat ferme și terenuri, animale, alimente, bărci și echipamente de pescuit, piețe, rezerve de apă potabilă și sisteme de irigații.

Multe părți ale țării sunt în ruine, iar luptele continuă. Foto: Mohammed Hamoud / Getty Images

Din 2015, coaliția condusă de Arabia Saudită a impus, de asemenea, blocade maritime și aeriene care limitează aprovizionarea cu alimente, combustibil și medicamente a populației civile.

Însă rebelii houthi au refuzat accesul organizațiilor umanitare în regiune, au deturnat ajutoare și bani pentru susținerea populației pentru visteria lor de război – între timp, Programul Alimentar Mondial PAM a fost nevoit chiar să pună capăt cheltuielilor pentru alimente.

„Nu prea mai poți face mare lucru”

Populația civilă plătește prețul, de multe ori cu propriile vieți. Potrivit medicului Masha Pastrana Durasievici, malnutriția nu este „nimic nou în Yemen” – dar începând de anul trecut, numărul pacienților subnutriți a crescut. „Aproape în fiecare zi, la unitățile noastre medicale vin copii cu malnutriție severă, pe care trebuie să îi stabilizăm în camera de urgență și cărora trebuie să le aplicăm măsuri de salvare a vieții”, a spus Durasievich, coordonator medical pentru Medici fără Frontiere în Yemen.

Copiii sunt adesea complet slăbiți și se luptă cu diaree, pneumonie sau otrăvire. Mamele sunt adesea subnutrite și nu au suficient lapte matern pentru a-și alăpta copiii – deoarece, după cum a spus medicul citat, de multe ori se hrăneau doar cu pâine și ceai cu puțin zahăr. Apoi, mai există și problema pacienților infectați cu Covid-19.

Sistemul de sănătate din Yemen este pe punctul de a se prăbuși. Foto: Abdulnasser Alseddik / Anadolu / Getty Images

„Ceea ce vedem este doar vârful aisbergului”, a spus Durasievici. Cele douăsprezece spitale pe care organizația le sprijină la fața locului se ocupă în principal de urgențe. În prezent, medicii nu au acces în multe comunități din cauza luptelor; în plus, majoritatea oamenilor vin la spital doar atunci când starea lor este „extrem de critică” – „uneori nu prea mai poți face mare lucru”.

Mulți pacienți pur și simplu nu-și pot permite transportul; criza de combustibil îi împiedică pe cetățeni și chiar pe angajații spitalului să se deplaseze la serviciu. Și din acest motiv, pe lângă altele, aparatele și instalațiile din spitale se deteriorează.

Sfârșitul conflictului din Yemen nu se întrevede; negocierile de pace care au loc în Oman sunt lente. Battaglia avertizează că Yemenul are nevoie de soluții rapide – generații întregi au fost deja pierdute.