Un angajat adaugă lunar în jur de 652.000 de lei în contul său de pensii, pe parcursul a 35 de ani de carieră, conform prevederilor legale. Cu toate acestea, paradoxul este că, atunci când intră în perioada de pensionare, media beneficiilor acordate unui cetățean român reprezintă doar 40%-50% din venitul pe care îl obținea anterior.

Pentru că speranța de viață în România este mică, românii nu beneficiază de pensie prea mult. În cei zece ani de după pensie, un român nu primește înapoi nici jumătate din cât a dat la stat de-a lungul vieții.

Din cele 25% din venitul brut reținute de către ANAF din salariul angajatului pentru contul de pensii, această sumă se îndreaptă către fondul general al bugetului statului.

Românii ajung să primească după ce ies la pensie nici jumătate din cât au cotizat

Experții în economie susțin că fondul sistemului public de pensii nu este separat de bugetul consolidat al statului. El permite astfel administrației să utilizeze resursele din acesta și să le înlocuiască ulterior din bugetul general al statului.

„Sistemul public de pensii este o schemă Ponzi finanţată de stat”, a declarat economistul Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, potrivit ZF.

Noile modificări din legea pensiilor aduc o serie de modificări semnificative. Inclusiv stabilirea unei pensii minime la nivel de 40% din salariul minim brut.

De asemenea, se prevede o creștere suplimentară de 1% pentru fiecare an de muncă în plus, reflectând astfel un sistem de pensii în evoluție.

Accentul se va pune pe distincția dintre angajații care au contribuit la sistemul public de pensii timp de 10-15 ani și cei care au cotizat pentru mai mult de 15 ani.

Românii din cea de-a doua categorie vor beneficia de o pensie minimă de 45% din salariul minim brut. Cu adăugarea unui procent suplimentar de 1% pentru fiecare an adițional de vechime.

Până în prezent, nu exista nicio diferențiere în privința perioadei de contribuție pentru cei care primeau pensia minimă.

„Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară. Pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la dată întrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară”, se arată în noua Lege a pensiilor.

Noi reguli în ceea ce privește pensia de urmaș

În ceea ce privește pensia pentru supraviețuitori și sprijinul acordat soțului supraviețuitor în caz de deces al partenerului, atunci când cel supraviețuitor are vârsta de pensionare, acesta va primi un supliment de 25% la pensia decedatului.

În acest moment, suma pensiei se calculează prin multiplicarea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.

„Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.

Numărul de puncte realizat în fiecare lună se însumează, iar prin împărţirea la 12 rezultă punctajul anual al asiguratului în anul respectiv.

Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut. Sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică”, potrivit CNPP.

Valoarea totală se împarte la durata completă de cotizare. Însemnând perioada totală de contribuție la sistemul public de pensii. Astfel, se obține punctajul mediu anual pentru fiecare beneficiar de pensie. Acesta reprezintă suma punctelor acumulate pe parcursul anilor în timpul carierei lor.