Economie
Consilierul guvernatorului BNR, despre reducerea deficitul bugetar: Situația a fost și este pe muchie de cuțit. Care e singura soluție de redresare
Deficit / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, susține necesitatea reducerii deficitului bugetar, având în vedere datoria publică de circa 60% din PIB și creșterea costurilor de finanțare.
Deficitul bugetar rămâne principala vulnerabilitate a economiei
Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, declară că deficitul bugetar reprezintă cea mai severă constrângere a economiei românești. Acesta spune că România a ajuns la un deficit de 9,3% din PIB în 2024, în lipsa unor șocuri economice majore.
„Cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar”, declară Rădulescu.
Potrivit acestuia, datoria publică a crescut de la sub 12% din PIB în 2006 la aproximativ 60% în prezent, ceea ce descrie ca o dinamică accelerată a îndatorării statului.
Creșterea costurilor cu datoria pune presiune pe buget
Analiza indică faptul că România va plăti în acest an peste 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzile aferente datoriei publice, echivalentul a aproximativ 3% din PIB. În același timp, statul se confruntă cu presiuni suplimentare generate de creșterea cheltuielilor de apărare și de alte angajamente bugetare.
„Misiunea de îndeplinit este deosebit de dificilă”, spune consilierul BNR, făcând referire la necesitatea reducerii deficitului către nivelul de 3% din PIB, conform angajamentelor europene.
România plătește dobânzi ridicate pe piețele internaționale
Rădulescu declară că România se împrumută la costuri ridicate comparativ cu alte state europene, chiar și în condițiile unei datorii mai mici decât a unor economii precum Franța.
„Dobânzile plătite de România sunt mai mari decât cele plătite de Franța, pentru o datorie de peste 120% din PIB”, spune acesta.
El explică această situație prin nivelul de risc perceput de piețe, capacitatea economiei de a genera venituri și evaluările agențiilor de rating.
Eugen Rădulescu. Sursa foto: Facebook
Ajustarea fiscală este descrisă ca fiind în desfășurare
Pentru anul 2025, deficitul este estimat la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat anterior de 8,4%. În primele luni ale anului a fost consemnat un ușor excedent bugetar, în contrast cu deficitul ridicat din perioada similară a anului trecut.
„Avem un început de a ne ține de promisiune, ceea ce nu ni s-a mai întâmplat de ceva ani. Asta este o veste foarte bună”, spune Rădulescu.
Creșterea prețului energiei amplifică presiunile economice
Consilierul BNR declară că evoluțiile geopolitice și creșterea prețurilor la energie pot genera efecte inflaționiste și pot reduce ritmul de creștere economică. Acesta spune că scumpirea petrolului și gazelor influențează direct costurile din economie, inclusiv în agricultură.
„Prelungirea conflictului ar putea împinge prețurile cu mult mai sus decât sunt în prezent”, declară el, referindu-se la evoluțiile de pe piața energetică.
Reducerea deficitului bugetar este considerată opțiunea necesară
Într-o perioadă a discuțiilor despre posibile reduceri de taxe la carburanți, Rădulescu susține că astfel de măsuri ar pune presiune suplimentară pe buget.
„Situaţia a fost şi este pe muchie de cuţit. Nu avem decât o singură soluție: să ținem cu dinții de programul de diminuare a deficitului asumat de Guvern şi aprobat de Parlament, program care a fost agreat şi cu Comisia Europeană”, declară consilierul BNR.
Acesta spune că, în condițiile actuale, menținerea obiectivului de reducere a deficitului rămâne prioritară pentru stabilitatea economică.
