Din cuprinsul articolului
Restricția rețelelor sociale este acum pe agenda principală a Europei, după ce Comisia Europeană a anunțat că analizează limitarea accesului copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, Instagram, Snapchat și YouTube.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că va forma un grup de experți care să ofere recomandări până la sfârșitul anului pentru a face mediul online mai sigur pentru minori, urmărind atent rezultatele implementării regulamentelor australiene.
În paralel, Franța propune măsuri și mai stricte: interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale și impunerea unui „couvre-feu digital” pentru adolescenții între 15 și 18 ani, între orele 22:00 și 08:00.
Aceste propuneri vin pe fondul unor cazuri tragice și al presiunii tot mai mari din partea societății, a părinților și a autorităților europene.
Motivele pentru care Europa ia în considerare restricția rețelelor sociale
Discuția despre restricții pe rețelele sociale nu este doar o tendință de cenzură politică, susțin reprezentanții UE, ci ar răspunde și unor probleme reale legate de sănătatea mintală, securitatea minorilor și impactul algoritmilor asupra adolescenților.
Cei ce propun cenzura invocă și hărțuirea online, acuzând platformele că nu au reușit să elimine toate conținuturile nocive.
În plus, algoritmii platformelor ar crea așa-numitele „piège algorithmique”, adică bule informaționale care îi captivează pe tineri și îi expun constant la conținut similar celui căutat inițial.
Copiii, obișnuiți de mici cu cenzura
Comisia Europeană propune introducerea unei vârste minime de acces la rețelele sociale. Ursula von der Leyen susține că scopul ar fi să ofere un cadru legal care să „protejeze” copiii, fără a le limita complet libertatea digitală pe termen lung.
Un grup de experți va analiza, până la sfârșitul anului, cum pot fi aplicate aceste restricții, urmărind implementarea regulamentului din Australia, unul dintre cele mai dure și totalitare, care limitează accesul copiilor sub 16 ani la internet.
În plus, se discută despre crearea unor campanii de informare și educare digitală pentru părinți și adolescenți, pentru a reduce riscurile asociate cu utilizarea excesivă a platformelor.
Facebook / sursa foto: arhiva EVZ
Industria tehnologică, reprezentată de giganți precum Meta, Google, TikTok și X, a reacționat rezervat, aătând că verificarea vârstei este dificil de realizat în mod fiabil și că măsurile ar putea afecta confidențialitatea datelor utilizatorilor.
Totuși, Comisia Europeană susține că tehnologiile actuale permit implementarea unor sisteme eficiente de verificare a vârstei, iar experiența australiană confirmă acest lucru.
Franța, cele mai dure măsuri de control social
Franța a mers mai departe, printr-un raport parlamentar care recomandă interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani și introducerea unui „couvre-feu digital” pentru cei între 15 și 18 ani.
Pretextul pentru controlul puterii asupra liberei exprimări este motivate invocându-se „efecte negative asupra adolescenților”, dar și cazuri tragice, cum sinuciderea unei tinere expuse la conținut despre automutilare pe TikTok.
Legea franceză privind „majoritatea digitală”, adoptată în 2023, prevede deja că copiii sub 15 ani au nevoie de acord parental pentru a se înscrie pe rețele sociale, însă implementarea a fost amânată din cauza lipsei de claritate privind conformitatea cu legislația europeană.
Australia, pionier al totalitarismului digital
Premierul de stânga radicală din Australia a impus cea mai dură cenzură pe internet, aplicând reguli care interzic complet accesul minorilor sub 16 ani și obligând platformele să implementeze verificări de vârstă.
De asemenea, stânga radicală din Marea Britanie a impus verificări stricte pentru site-urile cu conținut pentru adulți, iar Irlanda a cerut sistem de verificare pentru platformele video-sharing. În SUA, unele state au început să ceară verificarea vârstei pe site-urile pornografice.
Copii la calculator. Sursa foto: Pixbay
Aceste modele internaționale arată că tendința globală este spre controlul tot mai strict al libertății de exprimare și al comunicațiilor digitale.
