Comisia Europeană a deschis o investigație privind sprijinul de stat propus de România pentru reactorul 1 de la Cernavodă
- Răzvan Scarlat
- 16 aprilie 2026, 18:10
CNE Cernavodă sursa foto. EVZ
- Comisia Europeană a început o analiză detaliată a sprijinului public notificat de România pentru reactorul 1 de la Cernavodă
- Proiectul de la Cernavodă este prezentat de autorități ca fiind important pentru securitatea energetică și decarbonizare
- Nuclearelectrica ar urma să primească un pachet de sprijin estimat pentru un proiect de 3,2 miliarde de euro
- Proiectul pare necesar, dar ridică semne de întrebare privind proporționalitatea ajutorului, potrivit Comisiei Europene
- Executivul comunitar verifică dacă riscurile nu sunt transferate excesiv către stat
- România și părțile interesate pot transmite observații în cadrul acestei proceduri
- Regulile europene permit sprijinirea energiei nucleare, dar cer justificare strictă a ajutorului
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind ajutorul de stat notificat de România pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, proiect estimat la 3,2 miliarde de euro.
Comisia Europeană a început o analiză detaliată a sprijinului public notificat de România pentru reactorul 1 de la Cernavodă
Comisia Europeană a decis să deschidă o investigație aprofundată în cazul sprijinului public pe care România vrea să îl acorde pentru retehnologizarea și extinderea duratei de funcționare a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Informația apare într-un comunicat al Executivului comunitar.
Potrivit documentului, statul român a notificat Comisia, în ianuarie 2026, în legătură cu planul de susținere a proiectului care vizează modernizarea reactorului, fără modificarea capacității de producție a energiei electrice. Unitatea 1 ar urma să rămână la același nivel de 706 megawați și să poată funcționa încă 30 de ani.

Comisia Europeană. Sursa foto: dreamstime.com
Proiectul de la Cernavodă este prezentat de autorități ca fiind important pentru securitatea energetică și decarbonizare
Reactorul Unității 1 a fost pus în funcțiune în 1996. În forma actuală, acesta acoperă aproximativ 10% din consumul de energie electrică al României.
Conform datelor prezentate de Comisie, reactorul ar urma să ajungă în 2027 la finalul duratei sale estimate de viață. În aceste condiții, prelungirea operării pentru încă un ciclu de 30 de ani este prezentată drept un element esențial pentru menținerea pe termen lung a producției de energie electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Executivul comunitar arată că obiectivul proiectului este consolidarea securității aprovizionării cu energie electrică în România și susținerea obiectivelor Uniunii în materie de decarbonizare.
Nuclearelectrica ar urma să primească un pachet de sprijin estimat pentru un proiect de 3,2 miliarde de euro
Beneficiarul măsurilor de sprijin este Nuclearelectrica, compania care deține și operează centrala nucleară de la Cernavodă. Societatea este controlată majoritar de statul român și este singurul operator de energie nucleară din România.
Valoarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde euro.
România intenționează să susțină investiția printr-un pachet format din patru componente. Este vorba despre un grant de 600 milioane euro, garanții de stat pentru creditele contractate în vederea finanțării investiției, un contract bidirecțional pentru diferență cu o durată de 30 ani, destinat să ofere stabilitate veniturilor centralei, precum și un mecanism de protecție în cazul unor schimbări de reglementare apărute în perioada de construcție și exploatare.
Proiectul pare necesar, dar ridică semne de întrebare privind proporționalitatea ajutorului, potrivit Comisiei Europene
Comisia Europeană precizează că, în urma evaluării preliminare, consideră proiectul necesar și apreciază că ajutorul poate sprijini dezvoltarea unei activități economice. Totuși, instituția evidențiază că există, în această etapă, rezerve privind compatibilitatea integrală a măsurii cu regulile Uniunii în materie de ajutor de stat.
"În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar şi că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activităţi economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat", se arată în comunicat.
În consecință, investigația aprofundată va analiza dacă pachetul propus este adecvat și proporțional, care este efectul asupra concurenței din piață și dacă impactul negativ poate fi limitat la minimum. În același timp, Comisia verifică și dacă măsura respectă celelalte prevederi ale legislației europene, inclusiv principiile aplicabile contractelor bidirecționale pentru diferență, prevăzute la articolul 19d alineatul (2) din Regulamentul privind energia electrică.
Executivul comunitar verifică dacă riscurile nu sunt transferate excesiv către stat
Comisia atrage atenția că schema notificată reunește mai multe forme de ajutor, iar acestea pot reduce semnificativ riscurile suportate de beneficiar. Din acest motiv, analiza vizează și posibilitatea ca sprijinul total să depășească nivelul strict necesar pentru realizarea investiției.
"Întrucât există mai multe măsuri de ajutor care, împreună, pot limita riscurile pentru beneficiar, este important să se asigure că nu se acordă în ultimă instanţă un cuantum al ajutorului mai mare decât este necesar. În special, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că pachetul propus asigură un echilibru adecvat între reducerea riscurilor pentru a crea condiţii favorabile pentru investiţii şi menţinerea stimulentelor pentru o conduită eficientă, evitând în acelaşi timp transferul excesiv al riscurilor către stat", se scrie în documentul Executivului comunitar.
Instituția europeană mai semnalează că unele elemente esențiale ale contractului pentru diferență nu ar oferi, în forma actuală, suficiente stimulente pentru exploatare și întreținere eficiente. Din acest motiv, Comisia spune că nu poate concluziona, în acest moment, că există garanții suficiente pentru a evita transferarea avantajului rezultat din ajutor către consumatori sau către anumiți participanți la piață.
România și părțile interesate pot transmite observații în cadrul acestei proceduri
Executivul comunitar precizează că analiza va continua pentru a stabili dacă aceste preocupări preliminare se confirmă sau nu. Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României, dar și altor părți interesate, posibilitatea de a transmite observații.
Comisia anunță însă că această etapă procedurală nu anticipează rezultatul final al investigației.

CERNAVODA_RETEHNOLOGIZARE_07_INQUAM_Photos_George_Calin (2)
Regulile europene permit sprijinirea energiei nucleare, dar cer justificare strictă a ajutorului
În comunicat este reamintit faptul că, potrivit Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre au libertatea de a-și stabili propriul mix energetic, condițiile de exploatare a resurselor și structura generală a aprovizionării cu energie.
"În temeiul Tratatului privind funcţionarea UE (TFUE), statele membre sunt libere să îşi stabilească mixul energetic, condiţiile în care îşi exploatează resursele energetice şi structura generală a aprovizionării lor cu energie. Decizia de a promova energia nucleară este o competenţă naţională. Ajutoarele de stat pentru sprijinirea energiei nucleare pot fi evaluate direct în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, care permite statelor membre să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii specifice. Ajutoarele trebuie să fie necesare şi proporţionale şi trebuie să nu afecteze în mod nejustificat condiţiile schimburilor comerciale într-o măsură care să contravină interesului comun. În urma intrării în vigoare în iulie 2024 a noilor norme de organizare a pieţei energiei electrice, Comisia evaluează, de asemenea, conformitatea cu principiile referitoare la conceperea schemelor de sprijin aplicabile contractelor bidirecţionale pentru diferenţă, prevăzute în Regulamentul 2024/1747", menţionează sursa citată.
Versiunea neconfidențială a deciziei urmează să fie publicată în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul Comisiei Europene dedicat concurenței, după clarificarea eventualelor aspecte de confidențialitate.