Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întâlnit ieri pentru a găsi resursele necesare salvării zonei euro şi pentru a definitiva noile reguli fiscale pe care vor trebui să le respecte statele membre UE. Oficialii au ajuns deja la concluzia că Fondul Monetar Internaţional are nevoie de încă 150 de miliarde de euro pentru a lupta împotriva crizei.

S-a vorbit şi despre împrumuturile bilaterale pe care ţările membre ale Uniunii Europene ar trebui să le asigure Fondului Monetar. Iar la nivelul zonei euro există deja un draft cu noile reglementări fiscale, care ar trebui să fie finalizat în luna ianuarie anului viitor.

Altfel spus, teoretic, zona euro pare a fi gata să facă faţă crizei, deoarece a identificat toate armele de contraatac. Semnalele pe care le transmit însă ţările membre UE induc mai degrabă nelinişte în pieţe.

Nimeni nu plusează

La nivelul Uniunii, o serie de state pun condiţii dure pentru a finanţa Fondul. Oficialii Germaniei au spus săptămâna trecută că nu sunt de acord ca ţara să contribuie cu fonduri suplimentare dacă statele non-euro şi chiar cele din afara Europei, dar care sunt membre ale Fondului, nu contribuie la rândul lor. Or, ministrul de finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a spus că şansele ca Statele Unite ale Americii să majoreze contribuţia la Fond sunt mici. Oficialii Marii Britanii au declarat şi ei că ţara nu va majora contribuţia.

Destrămarea zonei unice

Iar pe fondul neliniştilor europene, Banca Centrală Europeană (BCE) nu dă semnale că ar fi gata să adopte soluţia pe care o aşteaptă pieţele.

Ieri, Mario Draghi, preşedintele BCE, a acordat primul interviu de la învestirea sa în fruntea băncii. Draghi a abordat subiectul posibilei rupturi a zonei euro. Acesta a spus că ţările care ar părăsi zona euro s-ar confrunta cu probleme şi mai mari decât cele de acum. Dacă ar trece la propriile monede pentru a le devaloriza şi a uşura astfel plata datoriilor, acestea ar genera inflaţie şi ar amâna reformele structurale de care au nevoie. Acestea din urmă vor trebui însă introduse, chiar dacă mai târziu, dar atunci economia statelor va fi mult mai slăbită.

Draghi a spus că, pentru a lupta împotriva crizei, BCE a luat măsuri fără precedent în ultimul timp, cum ar fi oferta de credite pe termen de trei ani pentru băncile din zona euro.

Cu toate astea, şeful BCE a rămas rezervat când a venit vorba de planul de achiziţii de bonduri al Băncii Centrale Europene.

APRECIERE

Cel mai tare leu din ultimele două luni

Neliniştile din zona euro nu au destabilizat puternic pieţele financiare. Ieri, cursul oficial a indicat cel mai puternic leu din ultimele două luni, respectiv o cotaţie de 4,3146 lei/euro, cu peste 2,5 bani sub aceea consemnată în ultima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii trecute, adică vineri.

Ca în fiecare an de sărbători, remiterile românilor din străinătate par să fi ajutat moneda naţională să câştige în raport cu principalele valute. Faţă de dolarul american, leul s-a întărit de asemenea, cu peste 1,5 bani, până la un nivel de 3,3127 lei/dolar. Moneda naţională a câştigat teren şi faţă de francul elveţian, în condiţiile în care cursul oficial a scăzut cu aproape un ban ieri, până la 3,5396 lei/franc.

SOLUŢIE

Băsescu: Încurajaţi comerţul cu China şi Turcia

Comerţul României cu China şi Turcia ar trebui să crească anii viitori, pentru că, până acum, România a pus "merele într-un singur coş", încurajând schimburile cu ţările din Uniunea Europeană. Or, pe fondul crizei, odată cu încetinirea activităţii economice pe continent, România a avut, de asemenea, de suferit.

"Mă bucură semnele care încep să apară în comerţul cu China. Există anumite produse pentru care guvernul chinez acordă subvenţii ca să fie exportate din România. Prea s-au pus merele într-un singur coş – mă refer la comerţul cu Uniunea Europeană", a spus preşedintele.

Nivelul deficitului comercial s-a îmbunătăţit mult în criză, ceea ce este îmbucurător, pentru că, potrivit lui Traian Băsescu, indicatorul "ar putea fi chiar mai important decât deficitul bugetar, pentru că descrie performanţa economiei".

Nu ne pierdem suveranitatea

În ceea ce priveşte revizuirea tratatului european, cu care România este de acord, şi care ar implica înăsprirea condiţiilor fiscale pentru statele membre UE, preşedintele a spus că România nu face altceva decât să respecte tratatele.

De altfel, condiţii precum realizarea unui deficit bugetar de maxim 3% din PIB şi a unei datorii publice de maxim 60% existau şi înainte de apariţia necesităţii de a revizui tratatul european. Diferenţa care intervine acum este aceea că nerespectarea condiţiilor va fi pedepsită mai dur.

"Marea problemă în legătură cu tratatul european a fost acest şoc al deficitului – deficit structural de 0,5% sau deficit bugetar de 3%. România nici nu-şi cedează suveranitatea, nici nu face altceva decât respectă, prin acceptul de a adera la acordul de uniune fiscală, să urmeze tratatele", a spus Traian Băsescu.

Preşedintele a explicat că România a fost de acord cu această modificare de tratat pentru că ne ajută să îndeplinim obiectivul adoptării euro. "Sigur că obiectivul nostru major este ţinta euro. De aceea am aderat şi la euro plus şi la acest acord fiscal, pentru că toată această abordare ne ajută să ajungem în zona euro", a explicat şeful statului.