Bani chinezești din activități ilegale. sursa: dreamstime
Din cuprinsul articolului
Clanurile chinezești Wei, Liu, Ming și Bai au dominat, pe rând, orașul de frontieră Laukkaing (Myanmar) după anii 2000, transformându-l dintr-un loc sărac într-un hub opac de cazinouri, prostituție și, mai târziu, „ferme de scam”. Acum multe din informații au devenit publice, scrie BBC.
Clanurile mafiote au profitat de vidul de putere din Myanmar
Profitând de viduri de putere și de legături cu miliția locală și cu oficiali influenți, aceste familii din China au controlat infrastructuri cheie, au impus propriile reguli de securitate și au rulat miliarde de dolari din fraude online în care au folosit muncă forțată, violență și intimidare.
Mărturiile victimelor descriu același tipar: recrutări cu promisiuni false, confiscarea documentelor, bătăi, șocuri electrice și izolare până la „performanță”. În 2023, arestări coordonate de autoritățile din Myanmar și China au spart hegemonia lor: zeci de membri au primit pedepse grele, iar unii din clanurile Ming și Bai au fost condamnați la moarte.
Chiar dacă dosarele împotriva Weis și Lius continuă, mesajul statului chinez e clar: „Nașii” nu mai sunt intangibili, iar rețelele lor sunt considerate o țintă prioritară în războiul împotriva escrocheriilor cibernetice din Asia de Sud-Est.
Presa din China, relatări ample
Informațiile, care pare extrase dintr-un serial polițist, sunt dintr-un documentar difuzat de presa de stat chineză. O oportunitate rară spre interiorul unui sistem judiciar în mod obișnuit ferit de ochii publicului. Bărbatul prezentat este Chen Dawei, membru al clanului Wei, una dintre familiile care au condus ani la rând, fără frică, mafia din orașul de frontieră Laukkaing, Myanmar.
Confesiunea lui Chen este doar un episod dintr-o campanie propagandistică întinsă pe luni, care urmărește două ținte: avertizarea publicului chinez asupra industriei de escrocherii online din Asia de Sud-Est și demonstrarea hotărârii Beijingului de a-i aduce în fața legii pe „creierele” unei afaceri de miliarde, responsabilă de mii de victime și de furturi de ordinul miliardelor. Mesajul e limpede, după cum spune un anchetator: „Oriunde ai fi, dacă comiți crime odioase împotriva cetățenilor chinezi, vei plăti prețul.” Sau, în idiom chinezesc, „omoară găina ca să sperii maimuța”.
Cum funcționau fermele de scam
„Găinile” sunt cât se poate de mari: clanurile Wei, Liu, Ming și Bai, familii cu aer de „Nașii”, care, după anii 2000, au transformat sărăcăciosul Laukkaing într-un magnet pentru cazinouri, bordeluri și, mai recent, „ferme de scam”. În aceste complexe, oameni adesea aduși cu promisiuni de joburi bine plătite sunt ținuți împotriva voinței și obligați să înșele online, sub amenințarea bătăilor, torturii sau chiar a morții. Mulți captivi sunt chinezi, iar țintele predilecte tot chinezi.
În 2023, dominația familiilor s-a prăbușit: autoritățile din Myanmar i-au arestat pe lideri și i-au predat Chinei. Tribunalele chineze au deschis procese pentru fraudă, trafic de persoane și omor. În documentarele oficiale, căderea în dizgrație e vizualizată în detaliu: cătușe grele, veste de deținut, interviuri de după gratii. Până acum, 11 membri ai clanului Ming și cinci ai clanului Bai au primit pedeapsa cu moartea, iar zeci de suspecți au primit ani grei de închisoare; dosarele împotriva Lius și Weis sunt în curs.
Ofensivă juridică prezentată public
Ascensiunea acestor „nași” a început după ce generalul Min Aung Hlaing l-a înlăturat pe vechiul lider. În vidul de putere, câteva familii chineze au capturat pârghiile cheie: posturi politice, controlul infrastructurii, influență asupra forțelor de securitate. De la jocuri de noroc și prostituție, au trecut la escrocherii cibernetice, fiecare familie administrând zeci de așa-zise “ferme”. Mărturiile eliberaților descriu același tipar: degete tăiate, bastoane electrice, camere întunecoase, foamete forțată.
Pe fondul încetinirii economiei și al șomajului ridicat în rândul tinerilor, poveștile „fermelor de scam” au intrat în cultura populară din China, de la filmul-fenomen „No More Bets” la cazuri virale precum actorul Wang Xing, răpit în Myanmar și salvat ulterior. Pentru a calma opinia publică, Beijingul își continuă public ofensiva: din 2023, mii de arestări în cooperare cu autoritățile din Myanmar și anunțuri despre destructurarea altor rețele, „la fel de violente” ca cele faimoase.
Paradoxal și dureros pentru imaginea Chinei, mulți dintre organizatori sunt la rândul lor cetățeni chinezi. Fapt cunoscut în rândul publicului și exploatat de propaganda oficială pentru a justifica duritatea măsurilor. Autoritățile susțin că numărul escrocheriilor raportate pe teritoriul Chinei a scăzut constant în ultimul an, crimele fiind „efectiv ținute sub control”, scrie BBC.
