Cine sunt liderii opoziției israeliene care încearcă să-l înlăture pe Benjamin Netanyahu
- Maria Dima
- 17 octombrie 2026, 16:30
Netanyahu / sursa foto: captură video
- Pactul opoziției, pus sub semnul întrebării de diferențele dintre lideri
- Analist: Opoziția nu abordează problema palestiniană
- Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar. Fostul șef al armatei și doctrina Dahiya
- Pierderile din familie și retragerea din cabinetul de război
- Programul partidului Yashar și pozițiile față de SUA
- Eisenkot exclude partidele arabe dintr-o eventuală coaliție
- Naftali Bennett și Yair Lapid, pe lista comună Beyachad
- Pozițiile față de statul palestinian și partidele arabe
- Lapid critică imaginea internațională a Israelului, Bennett susține acțiunile militare
- Avigdor Lieberman, liderul Yisrael Beiteinu. Fost aliat al lui Netanyahu, acum adversar al premierului
- Declarațiile despre Gaza și criticile la adresa guvernului
- Lieberman se opune limitării operațiunilor din Liban
- Yair Golan și partidul Democrații
- Criticile față de obiectivele războiului din Gaza
- Golan a calificat asasinarea lui Ali Khamenei drept o greșeală
- Disputa privind descalificarea liderului partidului arab Balad
- De ce ar putea fi decisivi Lieberman și Golan
Cinci lideri ai opoziției israeliene au semnat, pe 26 septembrie, un pact prin care și-au propus să-l înlăture de la putere pe premierul Benjamin Netanyahu la alegerile din 27 octombrie. Deși au diferențe ideologice, aceștia au convenit să urmărească formarea unui guvern sionist, însă pozițiile lor privind conflictul israeliano-palestinian și operațiunile militare din regiune sunt în mare parte apropiate.
Întâlnirea a avut loc la Tel Aviv, la locuința liderului opoziției, Yair Lapid. La discuții au participat fostul premier Naftali Bennett, lider al listei Beyachad, fostul șef al Statului Major Gadi Eisenkot, care conduce partidul Yashar, Yair Golan, liderul Democraților, și Avigdor Lieberman, președintele partidului Yisrael Beiteinu, potrivit aljazeera.com.
În declarația de principii publicată după reuniunea de mai multe ore, cei cinci au afirmat: „În ciuda diferențelor ideologice dintre noi, formarea unui guvern sionist, responsabil și dedicat reparării și reconstrucției reprezintă obiectivul nostru comun principal”.
Pactul opoziției, pus sub semnul întrebării de diferențele dintre lideri
Durabilitatea înțelegerii rămâne incertă. Lieberman l-a acuzat deja pe Eisenkot, considerat unul dintre principalii candidați ai opoziției, că ar încerca să ajungă la un acord cu Netanyahu. Nu este clar nici care dintre cei cinci ar urma să conducă o eventuală coaliție.
Cu excepția lui Yair Golan, liderii reuniți în jurul pactului adoptă o abordare fundamental de dreapta în privința problemelor Israelului.
Niciunul nu susține în mod ferm înființarea unui stat palestinian. Democrații, partidul condus de Golan, acceptă acest obiectiv doar ca posibilitate îndepărtată, fără un calendar precis.
Potrivit sursei citate, niciunul dintre cei cinci, inclusiv Golan, nu acceptă caracterizarea războiului Israelului în Gaza drept genocid și nici acuzația că Israelul ar fi comis crime de război în urma uciderii a peste 74.000 de persoane în teritoriu. De asemenea, niciunul nu a contestat în mod fundamental acțiunile militare israeliene împotriva Libanului, Siriei, Yemenului, Qatarului și Iranului. Criticile lor s-au concentrat în principal asupra modului în care aceste operațiuni au afectat imaginea Israelului pe plan internațional.
Analist: Opoziția nu abordează problema palestiniană
„Principalele forțe din opoziție, precum Bennett, Lieberman sau Eisenkot, reprezintă politica de dreapta”, a declarat Ahron Bregman, analist israelian și lector principal la King’s College London. „Nu sunt dispuși să abordeze problema reală, fundamentală, care se află în centrul tuturor lucrurilor: problema palestiniană și aspirațiile palestinienilor la independență”.
Bregman i-a comparat cu Netanyahu, dar a precizat că aceștia nu sunt asociați cu acuzațiile de corupție care îl vizează pe premier și nici cu sprijinul figurilor de extremă dreapta, precum ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, și ministrul Finanțelor, Bezalel Smotrich.
„Israelul, în ansamblu, este o țară de dreapta”, a adăugat analistul.
Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar. Fostul șef al armatei și doctrina Dahiya
Gadi Eisenkot a condus armata israeliană între 2015 și 2019. El este asociat cu formularea, în 2008, a așa-numitei doctrine Dahiya, care presupune folosirea unei forțe disproporționate și distrugerea pe scară largă a infrastructurii civile în confruntările cu grupări precum Hezbollah și Hamas.
În vârstă de 66 de ani, Eisenkot a intrat în politică în 2022, alăturându-se alianței Unității Naționale, condusă de fostul ministru al Apărării Benny Gantz. Ulterior, a făcut parte din cabinetul de război format de Netanyahu după atacurile conduse de Hamas în sudul Israelului, la 7 octombrie 2023.
Pierderile din familie și retragerea din cabinetul de război
În decembrie 2023, fiul său Gal, în vârstă de 25 de ani, și doi nepoți ai săi au fost uciși în timp ce participau la operațiunile militare israeliene din Gaza. Potrivit unor comentatori citați în articolul-sursă, pierderile suferite de familia sa au contribuit la apropierea lui Eisenkot de un electorat care se consideră marcat de război.
În iunie 2024, Eisenkot a părăsit cabinetul de război împreună cu Gantz, acuzându-l pe Netanyahu că nu are o strategie pentru încheierea conflictului.
Programul partidului Yashar și pozițiile față de SUA
Un an mai târziu, a fondat partidul de centru Yashar, al cărui nume poate fi tradus prin „Drept” sau „Onest”. Formațiunea susține profesionalizarea guvernării, efectuarea serviciului militar de către toți cetățenii eligibili, inclusiv evreii ultraortodocși, și înființarea unei comisii de anchetă de stat pentru investigarea deficiențelor care au precedat atacurile din 7 octombrie.
În politica externă, Eisenkot a criticat dependența guvernului de Statele Unite pentru atingerea obiectivelor militare, fără să conteste însă aceste obiective. În iunie, el a descris negocierile mediate de Washington cu Teheranul pentru încheierea războiului împotriva Iranului drept „un acord care prinde contur departe de aici și departe de interesele Israelului”.
În aceeași lună, a criticat restricțiile impuse de Statele Unite asupra libertății de acțiune a Israelului în Liban.
Eisenkot exclude partidele arabe dintr-o eventuală coaliție
Eisenkot a exclus participarea partidului Lista Arabă Unită, Ra’am, la o eventuală coaliție după alegeri. Într-un interviu acordat postului Channel 12 pe 26 septembrie, el a afirmat că niciun partid arab nu ar accepta condițiile sale, printre care recunoașterea Israelului ca stat evreiesc.
Naftali Bennett și Yair Lapid, pe lista comună Beyachad
Beyachad, care înseamnă „Împreună”, este lista comună anunțată în aprilie 2026 de foștii premieri Naftali Bennett și Yair Lapid. Cei doi au condus împreună guvernul Israelului timp de aproximativ 18 luni, în perioada 2021–2022, între două mandate ale lui Netanyahu.
Bennett, în vârstă de 54 de ani, conduce lista. El a susținut de mult timp extinderea așezărilor israeliene din Cisiordania ocupată, considerate ilegale potrivit dreptului internațional. Lapid, în vârstă de 62 de ani, fondatorul partidului centrist Yesh Atid, ocupă locul al doilea.
Lapid și-a descris partenerul drept „un politician de dreapta, dar unul onest”.
Pozițiile față de statul palestinian și partidele arabe
Nici Bennett, nici Lapid nu au pus în centrul programului rezolvarea conflictului israeliano-palestinian și nici nu au susținut înființarea unui stat palestinian.
Coaliția condusă de Bennett în 2021 a inclus partidul arab Ra’am, însă fostul premier a recunoscut ulterior că această decizie a încălcat o promisiune electorală. Bennett și Lapid susțin acum formarea unui guvern alcătuit exclusiv din partide sioniste și exclud sprijinul partidelor arabe.
Lapid critică imaginea internațională a Israelului, Bennett susține acțiunile militare
Lapid a criticat în repetate rânduri felul în care războiul din Gaza și loviturile militare israeliene împotriva statelor vecine sunt percepute la nivel internațional, fără să conteste frecvent motivele acestor acțiuni.
Bennett are poziții mai ferme în favoarea intervențiilor militare. El a susținut războiul Israelului împotriva Iranului și a felicitat armata și serviciile de securitate israeliene pentru atacul din septembrie 2025 asupra capitalei Qatarului, Doha.
Operațiunea a vizat lideri Hamas care se întâlniseră pentru a analiza o propunere de încetare a focului în Gaza, înaintată de Statele Unite. În urma atacului a fost ucis un oficial qatarez din domeniul securității, iar operațiunea a fost condamnată în regiune și în afara acesteia.
Avigdor Lieberman, liderul Yisrael Beiteinu. Fost aliat al lui Netanyahu, acum adversar al premierului
Avigdor Lieberman, în vârstă de 68 de ani, a fondat partidul Yisrael Beiteinu („Israel, casa noastră”) în 1999, pentru a reprezenta imigranții vorbitori de rusă cu orientare politică de dreapta.
Fost apropiat al lui Netanyahu, Lieberman a exclus posibilitatea de a lucra din nou sub conducerea acestuia. De asemenea, a respins participarea la o coaliție care include partidele ultraortodoxe sau care depinde de sprijinul formațiunilor arabe, pe care le consideră antisioniste.
Lieberman a respins și varianta unui guvern minoritar, ceea ce l-ar putea transforma într-un obstacol important în calea desemnării lui Eisenkot drept candidat al blocului la funcția de premier.
Declarațiile despre Gaza și criticile la adresa guvernului
În noiembrie 2023, Lieberman a repetat o declarație făcută în 2018, când era ministru al Apărării, potrivit căreia „nu există nevinovați în Gaza”.

Teroristi Hamas in Gaza / sursa foto: captură video
În februarie, el a vizitat punctul de trecere Karem Abu Salem, cunoscut în Israel drept Kerem Shalom, și a acuzat guvernul Netanyahu că finanțează Hamas prin faptul că permite intrarea unei cantități minime de ajutor umanitar în Gaza.
Liderul Yisrael Beiteinu a susținut în mod constant războiul Israelului în Gaza și operațiunile militare ulterioare. În septembrie 2025, el l-a criticat pe Netanyahu pentru scuzele adresate Qatarului după atacul de la Doha, scuze pe care premierul ar fi fost constrâns să le prezinte de administrația Trump. Lieberman a susținut că Netanyahu ar fi trebuit să-și ceară scuze în fața publicului israelian.
Lieberman se opune limitării operațiunilor din Liban
Lieberman s-a pronunțat și împotriva limitării operațiunilor israeliene din Liban. În martie, a declarat pentru publicația Jerusalem Post: „Dacă alegem din nou o operațiune limitată, o manevră în apropierea graniței, poate discutăm despre o zonă de securitate, este o nebunie totală”.
„Lieberman nu își are locul în acest bloc”, a declarat Shaiel Ben-Ephraim, analist israelian la Atlas Global Strategies, care a susținut că principala motivație a politicianului este ura față de Netanyahu.
Ben-Ephraim a adăugat însă că Lieberman „păstrează o bază fidelă de susținători și este o forță esențială în politica israeliană”. Electoratul său tradițional este format din foștii cetățeni ai Uniunii Sovietice, dar politicianul a câștigat încredere și în rândul altor alegători, datorită imaginii sale de independență.
Potrivit unor observatori, Lieberman ar putea reveni în cele din urmă în blocul de dreapta al lui Netanyahu.

Atac. Sursa foto: Captură video
Yair Golan și partidul Democrații
Singurul lider de stânga deschis colaborării cu partidele palestiniene
Yair Golan este singurul lider de stânga sionistă dintre cei cinci și singurul care s-a declarat deschis colaborării cu partidele palestiniene. El conduce partidul liberal Democrații, format în 2024 prin fuziunea Partidului Laburist cu Meretz, o formațiune social-democrată și seculară.
Golan, în vârstă de 64 de ani, este general-maior în rezervă și fost adjunct al șefului Statului Major al armatei israeliene. El a fost apreciat în Israel după ce, în timpul atacului condus de Hamas în octombrie 2023, s-a deplasat cu mașina spre sud și a contribuit la respingerea atacului.
Criticile față de obiectivele războiului din Gaza
Spre deosebire de majoritatea liderilor din tabăra anti-Netanyahu, Golan a criticat obiectivele războiului, susținând că rezultatele obținute de armată sunt irosite în absența unei strategii diplomatice și politice coerente.
În mai 2025, la doi ani de la începutul războiului din Gaza, Golan a provocat controverse după ce a declarat, într-o conferință de presă, că „o țară sănătoasă la cap nu omoară bebeluși ca hobby”. El a acuzat miniștrii israelieni că sărbătoresc înfometarea copiilor palestinieni din teritoriu. Ulterior, și-a nuanțat declarațiile, după ce acestea au fost criticate pe scară largă în Israel.
Golan a calificat asasinarea lui Ali Khamenei drept o greșeală
În octombrie, în timp ce aprecia rezultatele războiului de 12 zile împotriva Iranului din anul precedent, Golan le-a spus membrilor partidului că asasinarea liderului suprem iranian Ali Khamenei la începutul conflictului a fost o greșeală.
„Nu pentru că nu merita să moară”, a precizat el, „ci doar pentru că acest lucru nu servește intereselor statului Israel”.
Disputa privind descalificarea liderului partidului arab Balad
Deși este deschis colaborării cu partidele palestiniene, în septembrie Golan a susținut descalificarea lui Sami Abu Shehadeh, liderul partidului arab Balad, din cauza unui articol despre atacurile din 7 octombrie. Decizia a atras critici din partea Listei Comune, alianță a partidelor arabe Hadash, Ta’al și Balad, precum și din partea unor comentatori.
De ce ar putea fi decisivi Lieberman și Golan
Roi Zur, specialist în politica israeliană la Universitatea din Essex, a declarat că, în pofida diferențelor ideologice dintre Golan și Lieberman în privința securității și conflictelor, „nu va exista o coaliție victorioasă fără acești doi”.
Zur a adăugat că temerile privind o confruntare între cei doi nu țin cont de faptul că ambii se opun lui Netanyahu, susțin secularizarea și resping ferm exceptarea evreilor ultraortodocși de la serviciul militar.