Cine este tânărul avocat misterios care îi va locul Oanei Schmidt Hăineală la Ministerul Justiției

Potrivit unor surse politice citate de stiripesurse.ro, locul Oanei Schmidt Hăineală în funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei va fi luat de tânărul avocat Kristian Winzer.

Consiliului Superior al Magistraturii a decis, la începutul acestei luni, încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei a procurorilor Constantin Sima şi Oana Schmidt Hăineală, care din 16 ianuarie ocupau funcţia de secretari de stat în Ministerul Justiţiei.

În cerere se arata că încetarea detaşării a fost solicitată pentru a asigura derularea „în condiţii de imparţialitate a unei cauze instrumentate de către Direcţia Naţională Anticorupţie, având ca obiect împrejurările elaborării proiectului de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi a proiectului de lege pentru graţierea unor pedepse”.

Kristian Winzer este licențiat în științe juridice (a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea din București) și științe economice (a absolvit Facultatea de Administrație și Afaceri – specializarea Administrarea Afacerilor, Universitatea din București), Winzer este de profesie avocat, fiind fondatorul Casei de avocatură Winzer și Asociații, membru al Baroului București.

Spitalele morții. A murit după ce a fost ținut 12 ore la urgențe, fără mâncare sau apă

Percheziții la Parlamentul European. Europarlamentari plătiți de Putin să facă propagandă

Pagina personală de Facebook a lui Kristian Winzer relevă un tânăr pasionat de drept, costume scumpe, călătorii, selfieuri şi citate motivaţionale. “Not everybody has to like me! I can't force you to have good taste” şi “Be yourself, no matter what! Some will adore you and some will hate you. But who cares? It's your life! Make the most out of it” (Nu toată lumea trebuie să mă placă. Nu pot forţa pe nimeni să aibă bun gust şi Fii tu însuţi, indiferent ce se întâmplă! Unii te vor adora, alţii de vor urî. Dar cui îi pasă? E viaţa ta! Traieşte-o la maxim), scrie Winzer pe Facebook. În postările sale se regăsesc şi multe mesaje de susţinere a PSD.

Într-o altă postare interesantă, Winzer comentează intens mediatizata decizie a Curţii de Apel din Alba despre care mulţi susţinători ai PSD spuneau că ar dezincrimina abuzul în serviciu, viitorul secretar de stat afirmând răspicat că “infracțiunea de abuz în serviciu NU a fost dezincriminată”.

“Citesc unele dintre reacțiile publice privitoare la deja celebră decizie a Curții de Apel Alba, prin care a fost constatată dezincriminată fapta de abuz în serviciu pentru care a fost condamnat inițial contestatorul în cauză, fiind dispusă, în consecință, încetarea executării pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare aplicată acestuia... Nu știu rațiunile (obiective?) pe baza cărora această instanță a dispus în acest sens, dar eu cred (este strict opinia mea!) următoarele:

1. Infracțiunea de abuz în serviciu, astfel cum este prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 297 C.Penal (în oricare dintre modalități), NU a fost dezincriminată! 2. Decizia nr. 405/2016 a CCR (decizie interpretativă) NU a constatat că textul de lege incriminator este neconstituțional, ci a apreciat că dispozițiile art. 297 (alin.1) C.Penal sunt CONSTITUȚIONALE ÎN MĂSURA ÎN CARE prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii"! 3. Logica (nici măcar juridică!) este simplă: dacă sintagma în cauză capătă, în sensul penal, o altă "traducere", în sensul în care funcționarul public, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îndeplinește acte și fapte materiale specifice, dar fără încălcarea legii, textul de lege capătă (da!) sens neconstituțional (atunci nu mai există oricum o faptă în sensul legii penale!). 4. Cum să susții că textul de lege privitor la abuzul în serviciu este dezincriminat, în condițiile în care decizia CCR (care are mai mult efectul unui recurs în interesul legii în acest caz - urmărește interpretarea și aplicarea unitară a unui text de lege!) privește oricum doar una dintre modalitățile de săvârșire a faptei penale (îndeplinirea defectuoasă a actului de către funcționarul public), iar nu și modalitatea neîndeplinirii unui act de către funcționarul public? 🙂

Pănă acum, toată lumea se pricepea la fotbal și politică. Mai nou însă, toată lumea se pricepe și la drept (interpretarea și aplicarea lui). Mai ales la cel penal... #părereamea

PS (later edit): Iată opinia prof. univ. dr. Tudorel Toader, fost judecător CCR și rector al Universității A.I. Cuza din Iași: ”Nu vorbim despre incriminarea sau dezincriminarea abuzului pentru că a incrimina o faptă este de competenţa legiuitorului. Tot legiuitorul dezincriminează o faptă, adică o scoate din câmpul, din sfera de incidenţă, de aplicare a normei penale, a ilicitului penal. Prin urmare, decizia Curţii Constituţionale nu a avut şi nici nu putea să aibă ca efect dezincriminarea abuzului. A fost o decizie interpretativă, care nu a mai suspendat norma juridică a abuzului de la art. 297 cod penal. Când este o decizie de admitere se suspendă norma 45 de zile, după care care trebuie să vină legiutorul sau Guvernul şi să pună de acord norma cu legea fundamentală, Constituţia, prin prisma considerentelor deciziei Curţii. Dar asta, repet, numai la decizii de admitere. La decizia interpretativă, din momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, norma juridică interpetată de către Curtea Constituţională se aplică în continuare, fără nicio suspendare, fără nicio întrerupere, dar se aplică în sensul interpretat de Curte, fără sensul neconstituţional, adică decizia extrage o interpretare a normei în dezacord cu legea fundamentală!””