Guvernul ucrainean vrea să înscrie situl de la Cernobîl, scena celui mai grav dezastru nuclear din istorie, pe lista patrimoniului Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Dar este chiar posibil? Cum sunt alese locurile pe această listă?
Pădurea a crescut printre blocurile și clădirile abandonate. Unii arbori depășesc în înălțime aceste clădiri care datează din epoca sovietică, acum cu ferestre sparte și fațade decrepite.
Ne aflăm în Pripiat, în Ucraina, un oraș-fantomă, unde totul pare mort, după ce cei 50.000 de locuitori ai săi au fost evacuați, în 1986, imediat după dezastrul de la Cernobîl.
Pripiat este la doar câțiva kilometri de centrală, care a fost scena celui mai grav accident nuclear din istorie.
Orașul este situat chiar în „zona de excludere” amenajată în jurul centralei nucleare după accident. Treizeci mai târziu, majoritatea activităților umane sunt încă interzise pe o rază de 30 de kilometri în jurul Cernobîlului, chiar dacă acolo sunt organizate vizite turistice, scrie Ouest-France.
Și astăzi, Ucraina vrea să înscrie această „zonă de excludere” pe lista patrimoniului mondial UNESCO, la ora la care și cuscus-ul tocmai a intrat în patrimoniul cultural imaterial al omenirii.
Obiectivul Ucrainei : „Pentru a păstra pentru omenire” acest loc, „unul dintre cele mai emblematice teritorii ale Ucrainei”, a explicat recent Oleksandr Tkacenko, ministrul ucrainean al Culturii.
Înscrierea Cernobîlului pe această listă oferă o formă de protecție și ar putea ajuta, de asemenea, la atragerea mai multor turiști, care oricum s-au înmulțit în zonă în ultimii ani. Dar înainte de a ajunge pe listă, situl trebuie să treacă mai întâi prin procesul de selecție greoi al UNESCO.
Vizita experților
Autoritățile ucrainene sunt în curs de pregătire a dosarului gros care însoțește candidatura Cernobîlului. Un prim pas înainte de vizita mai multor specialiști la fața locului, programată pentru această vară. Nu vor fi singurii. În următorii apropiați ani, mulți experți vor fi interesați de zona de excludere.
Aceasta este procedura: specialiștii trebuie să evalueze toate siturile candidate pentru includerea pe această listă. Aceștia aparțin diferitelor organizații neguvernamentale internaționale: Consiliul internațional pentru monumente și situri, Uniunea internațională pentru conservarea naturii și Centrul internațional de studii pentru conservarea și restaurarea bunurilor culturale.
Toți acești experți evaluează nominalizarea sitului și își trimit avizul Comitetului interguvernamental al patrimoniului mondial. Acest organism este format din reprezentanți ai 22 de state diferite, aleși pentru un mandat de patru ani de către alți reprezentanți ai țărilor membre UNESCO.
Și ei sunt cei care aleg, o dată pe an, siturile care vor fi incluse pe lista patrimoniului mondial al agenției Națiunilor Unite.
În cazul Cernobîlului și, dacă dosarul ajunge la bun sfârșit , decizia finală nu este așteptată înainte de 2023. Cel mai devreme.
Criterii specifice
Dar care sunt elementele decisive care fac ca înscrierea unui sit, construit sau natural, pe lista patrimoniului mondial, să fie acceptată sau respinsă? Experții evaluează diferitele candidaturi pe baza a zece criterii.
„Pentru a fi incluse pe lista patrimoniului mondial, siturile trebuie să aibă o valoare universală remarcabilă și să îndeplinească cel puțin unul dintre aceste criterii”, explică UNESCO, care oferă detaliile acestei liste pe site-ul său web.
Siturile care urmează să fie selectate trebuie, de exemplu, „să reprezinte o capodoperă a geniului creator uman” sau „să aducă o mărturie unică sau cel puțin excepțională a unei tradiții culturale sau a unei civilizații vii sau dispărute”, sau chiar „ să reprezinte fenomene naturale sau zone de o frumusețe naturală și de-o importanță estetică excepționale”, printre alte criterii.
Guvernul ucrainean nu a furnizat detalii despre ceea ce va constitui dosarul de la Cernobîl, dar autoritățile ar trebui să poată evidenția mai multe. Există dimensiunea dezastrului ecologic și această zonă de excludere, aproape lipsită de orice prezență umană, a devenit un adevărat refugiu pentru fauna din regiune.
În plus, Cernobîl este, de asemenea, un loc al memoriei. Gestionarea accidentului nuclear de către autoritățile sovietice este adesea considerat unul dintre factorii care au contribuit la căderea Uniunii Sovietice.
Protecție și obligații
Această înscriere pe lista patrimoniului mondial este însoțită, de asemenea, de obligații. „Nu este un scop în sine”, avertizează UNESCO.
Autoritățile locale trebuie să „asigure gestionarea, monitorizarea și conservarea bunurilor din patrimoniul mondial”. Și există o continuare. Administratorii siturilor în cauză trebuie să pregătească rapoarte privind starea acestora la fiecare șase ani și să le transmită UNESCO, pentru a evalua nivelul de conservare a acestora.
Din toate aceste motive, un sit emblematic de pe lista patrimoniului mondial a atras multă atenție: Veneția și laguna sa, în Italia.
Într-un comunicat de presă publicat în noiembrie 2019, UNESCO și-a exprimat îngrijorarea cu privire la mai multe amenințări la adresa orașului, cum ar fi numărul de turiști deosebit de ridicat, sosirile de nave de croazieră uriașe, efectele schimbărilor climatice, etc.
„UNESCO monitorizează îndeaproape mareele și inundațiile pe situl patrimoniului mondial din Veneția” și „starea de conservare a sitului”, a declarat atunci agenția Națiunilor Unite. Aceste elemente au sugerat apoi că UNESCO ar putea scoate Veneția de pe lista patrimoniului său mondial.