Cel mai vechi aşezământ monahal ortodox din Transilvania, mănăstirea Râmeţ din judeţul Alba, îşi serbează praznicul duminică, de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Cel mai vechi așezământ monahal ortodox din Transilvania, mănăstirea Râmeț, își serbează praznicul duminică, de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, unul din cele două hramuri ale bisericii celei noi, la ridicarea căreia au contribuit, între 1982 și 1992, credincioși din toate provinciile românești.

Mânăstirea este situată la 34 km de Alba-Iulia și la 18 km de Teiuș. Biserica veche este ridicată în Munții Trascaului, pe lîngă râul Geoagiului (dacica Germisara) într-un loc numit de mocani „Valea Manastirii”, bisericuta cu hramul Izvorul Tămăduirii poartă ascunse în zidurile-i firave nu puține taine. Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crisul Alb în 1377. Acest element face din lăcaș unul dintre puținele biserici românești de piatră databile, poate, în secolul XIII. Mănăstirea și biserica s-au aflat sub protecția lui Matei Corvin, a voievodului Radu Vodă cel Mare, ca si a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o.

De altfel, ca urmare a faptului că biserica cea nouă a mănăstirii este rodul daniilor din întreaga țară, aceasta îmbină cele mai expresive elemente ale stilurilor de construcție din cele trei provincii românești. Astfel, tipul de acoperiș cu poala mult evazată, împreună cu șirul de ocnițe din registrul superior al fațadelor, este întâlnit la bisericile din Moldova.

Pridvorul deschis și împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu median apare la lăcașurile de cult din Muntenia. Respectivul brâu este alcătuit din „funia împletită”, întâlnită la bisericile din Maramureș, încadrată de două șiruri de „dinți de fierăstrău”.

Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în data de 29 iunie 1982 de către episcopul de Alba Iulia, Emilian Birdaș, aflat la Rîmeț pentru a săvârși parastasul de șapte ani al părintelui Dometie Manolache, fost duhovnic la Rîmeț.

Biserica adăpostește o raclă cu mai multe sfinte moaște, precum și o copie pictată cu foiță de aur și argint după icoana Pantanassa (Atotîmpărăteasa), vindecătoare de cancer și făcătoare de minuni, primită din partea Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos în 2007.

Anual, de 29 iunie, la Râmeț vin în pelerinaj sute de credincioși din diverse zone ale țării, mulți dintre aceștia urmând să rămână la mănăstire și în 30 iunie, când Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Ghelasie, ale cărui moaște se află la Rîmeț.

Biserica mai are un hram, de Adormirea Maicii Domnului, în 15 august.

În prezent, obștea este compusă din peste o sută de maici și surori. Pe lângă programul duhovnicesc, cele mai multe dintre călugărițe lucrează la atelierele de țesătorie, tricotaj, croitorie și broderie. Mănăstirea deține și o stupină, aflată în grija unei maici.

Pelerinii care vin la Râmeț se pot caza gratuit la mănăstire, unde sunt disponibile în jur de 50 de locuri, sau la o cabană administrată tot de către mănăstire, situată la 400 de metri în amonte, și unde prețul pentru o noapte de cazare este modic.