Duplex Academia Română - Academia Republicii Moldova. La ora aceasta, specialiști în astronomie din întreg spațiul românesc se întrunesc în cadrul unui simpozion științific, dedicat lui Nicolae Donici, astronom de renume mondial și creator al primului observator astronomic în spațiul basarabean. Academia Română, Academia de Științe a Moldovei (AȘM) și Institutul Astronomic al Academiei Române organizează, azi, simpozionul „Nicolae Donici și astronomia pe meleaguri moldovene”.

Manifestarea științifică se desfășoară simultan, în Aula Academiei Române și Sala Azurie a AȘM. Simpozionul este consacrat omagierii personalității astronomului Nicolae Donici de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 150 de ani.

Enigma descifrată a unui astrofizician celebru, nedreptățit

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, în discursul de deschidere a simpozionului, a evidențiat că Nicolae Donici, ca om de știință, e mai cunoscut uneori peste hotare. A publicat lucrări în diferite limbi și a murit în 1960, în Franța. „Nicolae Donici nu a fost binevenit nici în ținutul său de baștină, care era atunci RSSM și nici în România, unde toți cei plecați erau considerați transfugi și trădători. Opera lui Nicolae Donici depășește ideologiile și devine, pe măsură ce trece timpul, tot mai actuală.

El a privit cerul din toată lumea, din perspectivă universală, deși în Basarabia se afla observatorul faimos pe care l-a întemeiat. Ca savant român, a fost ales membru al Academiei Române, de unde a fost dat afară, împreună cu „trădătorii”, în 1948.  A fost reprimit post-mortem, în 1991, împreună cu cei care au fost excluși, din cauza ideologiei staliniste comuniste. Prin urmare, Nicolae Donici rămâne peste timpuri și peste oamenii care nu l-au receptat, peste regimurile politice care l-au exilat. Alături de mulți alți mari savanți, trebuie prețuit, respectat și, din când în când, rememorat”, a spus academicianul Ioan-Aurel Pop.

Personalități notorii cu rădăcini basarabene 

Ion Tighineanu, președintele AȘM, a atras atenția că Basarabia (azi, Republica Moldova) este adesea menționată de portalurile științifice internaționale. El s-a referit la o serie de personalități celebre cu origini basarabene, laureate ale Premiului Nobel, ale căror părinți sau bunici au emigrat. Este vorba de Piotr Kapitsa (Premiul Nobel pentru Fizică, 1978), Saul Perlmutter (Premiul Nobel pentru Fizică, 2011) Serge Haroche (Premiul Nobel pentru Fizică, 2012), Ralph Steinman (Premiul Nobel pentru Medicină, 2011) ș.a.

„Avem savanți celebri care au activat, cel puțin, o parte a vieții acasă. Personalitatea științifică cu cea mai importantă prestație la nivel global este Nicolae Donici. Renumitul asrofizician român s-a născut la Petricani, suburbie a Chișinăului. A fost unul dintre fondatorii Uniunii Astronomice Internaționale, membru de onoare al Academiei Române.

Științele naturii și fizica, în special, s-au dezvoltat în Basarabia, grație entuziasmului cercetătorilor și devotamentului lor față de știință. În 1908, Nicolae Donici a construit, la Dubăsarii Vechi, un observator dotat cu un telescop, care era printre cele mai performante în lume. Ulterior, a fondat pe malul Nistrului și o stație meteo, care a avut un rol important în activitatea rețelei de stații meteorologice din România. Savantul și-a utilizat propria moșie în scopuri științifice”, a relatat academicianul Ion Tighineanu.