Pe fundalul exodului continuu al creierilor și investițiilor mici în știință, în statul de peste Prut, au mai rămas circa 800 de cercetători. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe din Moldova (AȘM) și membru al Consiliului Științific Internațional, a caracterizat starea cercetării științifice din Republica Moldova ca fiind precară.

Conform statisticilor oficiale, în 2023, numărul de tineri cercetători s-a diminuat cu aproape 4 % față de anul precedent, repetându-se aceeași descreștere, din 2022, în raport cu 2021. În continuă descreștere este și numărul total de cercetători în republică: anul trecut, au activat circa  2600 de cercetători, față de peste 2800, în 2022, deci, cu aproximativ  220 de cercetători mai puțini – echivalentul a vreo trei-patru institute de cercetare –  atrage atenția președintele AȘM.

Statul cu cei mai puțini cercetători din regiune

Într-un material publicat, recent, în săptămânalul „Literatura și arta”, academicianul Ion Tighineanu afirmă: „Vom întreprinde măsuri ca înaltul for academic să fie auzit de întreaga societate, inclusiv de guvernanți. Cu regret, lipsa unui concept strategic de dezvoltare a științei pe termen mediu și lung a dat naștere la o intensă mișcare browniană, care nu ne indică niciun progres. Resemnarea defavorabilă în domeniu continuă să se aprofundeze.

Pentru a percepe la justa valoare starea lucrurilor în știința autohtonă, vom compara numărul de cercetători ce revine la 1 milion de locuitori în Republica Moldova cu date similare din alte țări. Așadar, conform datelor UNESCO din 2021-2022, în Cehia, sunt peste 4500 de cercetători per 1 milion de locuitori, în Lituania – circa 4000, în Serbia – 2400, în Georgia – 1800, în Republica Moldova – 800, iar în Serbia, care, de asemenea, tinde să adere la Uniunea Europeană, activează de 3 ori mai mulți cercetători per 1 milion de locuitori decât în Republica Moldova.”

0.22 % din PIB-ul de peste Prut, alocați, anul trecut, pentru cercetare-dezvoltare

Președintele AȘM susține că numărul de investigatori și calitatea cercetărilor științifice sunt determinate de gradul de susținere a științei din partea statului. Spre exemplu, Cehia, cu 50 de mii de cercetători, alocă 2 % din PIB pentru cercetarea științifică care, conform Strategiei sale de Inovare, fiind considerată prioritatea absolută a țării. În contextul eforturilor consistente de aderare la Uniunea Europeană,  academicianul Ion Tighineanu evocă și exemplul Serbiei, care alocă cercetării științifice, conform datelor UNESCO, 0.97 % din PIB.

În Republica Moldova însă cheltuielile efectuate, anul trecut, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, constituie doar 0.22 % din PIB, în scădere comparativ cu anii precedenți. În asemenea condiții, sistemul de cercetare științifică nu doar că nu are șanse să se dezvolte pentru a contribui plenar la prosperarea economică și socială a țării, dar se află deja la marginea prăpastiei, avertizează academicianul Ion Tighineanu.

Tot mai puțin competitivi la scară internațională

Președintele AȘM susține că echipele de cercetători de peste Prut nu mai pot face față exigențelor, devenind tot mai puțin competitive la scară internațională. Cauze esențiale ale situației descrise de savant ar fi pasivitatea sectorului științei, exodul creierilor și lipsa infrastructurii. Apoi, conform Comisiei Europene, cercetătorii din Republica Moldova rareori mai câștigă prin concursuri granturi de cercetare științifică, ci doar unele subvenții de suport și de mobilitate.

Și aceasta în pofida ofertelor Consiliului European pentru Cercetare, care dispune de un buget de 16 miliarde de euro, pentru Programul „Orizont Europa”, ca susținere financiară consistentă pentru cercetări de frontieră în toate domeniile științei.

„În situația creată, când avem o ruptură profundă între generații cauzată de exodul masiv al creierilor, pe parcursul anilor, cine va mai atrage tinerii în domeniul cercetării științifice de valoare? Toți colegii mei, precum și eu, mulți ani în urmă am fost atrași în cercetare de personalități notorii, am preluat pasiunea pentru știință de la mentori cu experiență, bine-cunoscuți pe tărâmul științei”, declară președintele AȘM.