La scurt timp după ce s-au închis urnele în Cehia sâmbătă, 28 ianuarie, rezultatele au confirmat victoria pe care o preconizaseră sondajele: militarul în retragere Petr Pavel a câștigat cu peste 58%. În discursul adresat susținătorilor săi, noul președinte a fost împăciuitor, fără a ezita să se adreseze alegătorilor rivalului său, fostul premier populist Andrej Babis: „Știu că mulți sunt dezamăgiți pentru că nu a câștigat candidatul lor. Dar eu nu văd un electorat câștigător sau pierzător în această țară. Au prevalat valori precum adevărul, demnitatea, respectul și modestiaa. Sunt gata să returnez aceste valori Președinției și Republicii noastre”.

Petr Pavel, care susține o Republică Cehă ancorată în Uniunea Europeană și în NATO, precum și sprijin pentru Ucraina în război, îl va înlocui pe pro-rusul și euroscepticul Milos Zeman. Predecesorul său nu se sfiise, în trecut, să manifeste simpatie pentru Rusia sau China; fusese, de asemenea, pe punctul de a-și depăși atribuțiile în cadrul președinției. „Petr Pavel ar putea fi un președinte șters, ceea ce ar fi un lucru bun, l-ar apropia de rolul președintelui, așa cum este el atribuit de Constituție”, conchide Tomas Kostelecky, cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Cehe de Științe.

Democrația parlamentară cehă îi atribuie președintelui funcții în mod esențial ceremoniale – chiar dacă el este șeful forțelor armate și are drept de veto asupra textelor legilor. Cu toate acestea, metoda votului direct face alegerea prezidențială alegerea preferată pentru cehi. 

„L-am votat pe Petr Pavel pentru onestitatea și curtoazia sa. Mi-ar fi fost rușine să fiu ceh dacă Babis ar fi câștigat”, a spus Sarka Vlkova, 44 de ani, care a votat în turul I pentru singurul candidat independent, Danuse Nerudova, pe 13 și 14 ianuarie. 

„Acesta este un moment simbolic, care ar putea foarte bine să atenueze diviziunile din sânul  societății și să restabilească un climat de dialog și toleranță, ca pe vremea lui Vaclav Havel”, declară Michael Zantovsky, directorul bibliotecii Vaclav Havel.

Învinsul, Andrej Babis, și-a felicitat imediat rivalul, chemându-și alegătorii să recunoască rezultatele. Apoi miliardarul s-a grăbit să joace obișnuita carte anti-sistem: „Adversarul a fost foarte puternic. Împotriva mea nu au fost doar cele cinci partide de guvernământ, ci și mass-media”. În timpul campaniei sale, omul de afaceri își acuzase adversarul că este candidatul „guvernului”.

Puțin peste 70% dintre alegători au mers la vot, un record pentru alegerile prezidențiale. În afară de Praga, unde a câștigat cu peste 76% din voturi, Petr Pavel a mai cucerit toate capitalele regionale, cu excepția Ostravei, precum și în 11 din cele 14 regiuni administrative cehe. S-a descurcat mai bine decât actualul președinte, Milos Zeman, în 2013 și 2018. „Rămâne de văzut dacă acest om iubitor de putere (Zeman) va rezista în opoziție”, declară Petr Kratochvil, cercetător la Institutul de Relații Internaționale din Praga. Populistul a fost votat mai ales în localitățile aflate în dificultate economică și de pensionari. Acest lucru nu i-a împiedicat pe cei cincisprezece locuitori ai celui mai mic municipiu din țară, Vysoka Lhota, din Sud, să-l prefere pe Petr Pavel, simbol al rupturii grilei de interpretare care opune urbanul și ruralul.

Campania miliardarului Babis, care a amintit de cea a lui Viktor Orban la alegerile legislative din 2022 din Ungaria, nu a dat roade în Cehia. Andrej Babis a atacat turul al doilea în forță, poziționându-se drept candidatul „păcii” împotriva generalului în rezervă, acuzat că vrea să atragă țara în războiul din Ucraina.

Dezinformare

„Babis este un populist, care a vrut să exploateze temerile legate de războiul din Ucraina pentru că Cehia nu este departe /de front/, iar guvernul ajută Ucraina în mod semnificativ”, a spus fostul diplomat Petr Kolar. Andrej Babis a promovat ideea că guvernul ceh îi ajută pe ucraineni mai mult decât pe propriul său popor, afectat de creșterea prețurilor la alimente, gaze și electricitate”.

Campania a fost marcată de o puternică dezinformare, ajungându-se până acolo încât s-a vehiculat moartea lui Petr Pavel. „A fost o greșeală atacarea carierei de militar a lui Petr Pavel”, ne spune Petr Kratochvil. ”Armata este cea mai populară instituție din țară. Este percepută ca fiind în serviciul populației, armata nu ezită să vină în ajutor în urma unor dezastre naturale sau în timpul pandemiei de Covid-19. Tot din această perspectivă, Petr Pavel a început să se facă cunoscut publicului. În primăvara lui 2020, când pandemia făcea furori în țară, a pus bazele unei inițiative de ajutorare a personalului medical, numită ”Împreună mai puternici”.

Abia în septembrie 2022, acest nou venit în politică, lipsit de o bază partizană, și-a anunțat candidatura la președinție. Anterior, el a avut o carieră militară strălucită. Pasionat de parașutism în adolescență, Petr Pavel s-a alăturat unei unități militare de elită de parașutiști, apoi a urcat în ierarhia armatei cehe până când a devenit șef de stat major al acesteia, din 2012 până în 2015. Ulterior a prezidat comitetul militar NATO până în 2018. În 1993, aflat în componența forței ONU de menținere a păcii (UNPROFOR) în fosta Iugoslavie sfâșiată de război, a evacuat cincizeci și trei de soldați francezi de la baza Karin, din Krajina, amenințați de un tir de mortiere al forțelor croate. Curajoasa interveție i-a adus Legiunea de Onoare a Franței în 2012. 

Petr Pavel și-a cerut scuze de mai multe ori în timpul campaniei prezidențiale pentru apartenența sa la Partidul Comunist în anii 1980. O slăbiciune exploatată de adversarul său. „Petr Pavel a recunoscut că a fost membru de partid, una dintre cele mai mari greșeli ale sale. Babis a servit ca agent de informații al Cehoslovaciei, ceea ce este și mai rău”, notează regizorul și producătorul Vaclav Marhoul, care îl cunoaște pe general de douăzeci de ani, notează lemonde.fr

(Traducerea Rador)