În fiecare an în sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne ( începe Postul Mare), se pomenesc morții, după ritualul Moșilor de iarnă. Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără a fi spovediți sau împărtășiți, Biserica Ortodoxă face mijlocire pentru toți aceștia, ca să aibă parte de pacea veșnică.

Prima sărbătoare de dinaintea Postului Mare va fi sâmbăta pomenirii morților, denumită popular „Moșilor de iarnă” sau „Moșii de Piftie”. Conform tradiției, în Sâmbăta Morților se fac parastase pentru cei adormiți, se spun rugăciuni și se dă de pomană. De asemenea, la mormintele rudelor, oamenii trebuie să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților.

Pe ce dată cade Sâmbăta Morţilor

Sărbătoarea de Moşii de iarnă sau Sâmbăta Morţilor are loc la data de 18 februarie, înainte de Lăsatul secului de carne pentru intrarea în Postul Paştelui. De Sâmbăta Morţilor trebuie să ne amintim de părinţi, bunici, străbunici şi de cei dinaintea lor, pe care nimeni nu îi mai poate pomenii. De Moşii de iarnă în bisericile din toată ţara, preoţii se roagă împreună cu rudele celor adormiţi pentru sufletele acestora.

Potrivit calendarului ortodox, există trei sâmbete destinate pomenirii celor adormiţi sau, cum se mai spune în popor, „ale moşilor”. Ziua de sâmbătă este dedicată întotdeauna pomenirii morților, întrucât, potrivit scrierilor bisericești, trupul Mântuitorului a fost înmormântat într-o zi de sâmbătă.

Prima dintre sărbătorile destinate celor adormiţi este Sâmbăta Moşilor de iarnă, care este precedată de lăsatul secului de carne, Sâmbăta Moşilor de vară este cea de-a doua, în timp ce Sâmbăta Moşilor de toamnă este cea de-a treia, şi este legată de sărbătoarea Sfântului Dimitrie, Izvâtorul de Mir.

Ce se dă de pomană în Sâmbăta Morţilor

De Moşii de iarnă este bine ca rudele celor adormiţi să dea de pomană colaci şi colivă şi să se roage pentru suflete celor trecuţi la Domnul. Pe lângă preparatele specifice celor morţi, familiile mai pot aduce şi pachete cu mâncare, lumânări, haine sau diverse obiecte pe care le pot împărţi ulterior oamenilor nevoiaşi.

Pachetele aduse la biserică în dimineaţa zilei de moşii de iarnă 2023 trebuie pregătite în casă, la care ar trebui să se pună şi câte o lumânare, dar şi un prosop.

Tot pe 18 februarie se dă de pomană şi piftie

Sâmbăta Morţilor de iarnă sau Moşii de iarnă se mai numesc şi Moşii de piftie sau Sâmbăta piftiilor. Potrivit tradiţiei populare, piftiile respective trebuie consumate în ziua de Moşii de iarnă, pe 18 februarie. Dacă nu se mănâncă, a doua zi trebuie să le arunci, altfel vor veni friguri în timpul verii.

Pe lângă toate acestea, rudele pregătesc şi un pomelnic cu numele celor adormiţi pe care îl dau preotului înainte de săvârşirea Sfintei Liturghii, împreună cu cărbuni, tămâie şi un colac. Totodată, în ziua de moşii de iarnă, pe 18 februarie, rudele mai merg în cimitir pentru a face curat sau aprinde lumânări la mormintele celor adormiţi.

Rugăciune pentru mântuirea celor adormiţi de sărbătoarea Moşii de iarnă

De sărbătoarea Moşii de iarnă, pe 18 februarie, creștinii ortodocși pot rosti o rugăciune puternică, pentru mântuirea sufletelor celor plecaţi la Domnul:

„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei,

Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac. Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin! Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit”.

Sursa: doxologia.ro.