Papa Francisc începe vineri o vizită de trei zile în Turcia. A patra călătorie pe care un suveran pontif o face în această țară musulmană.

Vizita Papei în Turcia are loc pe fondul climatului exploziv din Orientul Mijlociu, al masacrelor cărora creștinii le sunt victime, și al vecinătății Turciei cu teritorii ocupate de grupul terorist ISIS. În fine, Papa ar putea folosit prilejul pentru a întări legăturile cu Biserica Ortodoxă.

Care este programul Papei?

Potrivit unui comunicat de presă al Vaticanului, vizita Papei începe în capitala Ankara, unde va fi întâmpinat de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, de premierul Ahmet Davutoğlu și de Mehmet Görmez, președinte pentru Afaceri Religioase, și cel mai înalt cleric musulman din ierarhia țării.

Papa va petrece următoarele două zile în Istanbul. El va vizita Sfânta Sofia, fosta catedrală ortodoxă, transformată în moschee și acum devenită muzeu, după care va merge la Moscheea Albastră și va oficia o slujbă la Catedrala Catolică a Sfântului Duh.

Va urma o rugăciune comună, la Biserica Sfântul Gheorghe, urmată de o întâlnire privată cu Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I.

În ultima zi, Papa va oficia o slujbă privată urmată de Sfânta Liturghie și de semnarea unei declarații comune cu Patriarhul Bartolomeu. Interesant este că Papa se va afla în vechiul Constantinopol de Sărbătoarea ortodoxă a Sfântului Andrei. Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea au făcut la fel.

Spre deosebire, însă, de predecesorii săi, Francisc va ține doar trei discursuri publice, dacă e să includem aici și predica de la slujba din ziua a doua.

De ce este importantă vizita în Turcia?

Papa merge în Orient în vremurile cele mai tulburi din ultimele decenii. Sute de mii de creștini din Siria și Irak, mai ales din cauza terorii ISIS, au fost nevoiți să-și părăsească țara în ultimii patru ani, mulți căutând refugiu în Turcia.

În ciuda stării de război din zonă, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, părintele Federico Lombardi a declarat pentru ANSA că nu există preocupări speciale legată de securitate.

Deși nu figurează în program, Papa ar putea avea o întâlnire cu refugiați creștini. De asemenea, Francisc ar putea face niște amendamente la o declarație controversată a predecesorului său, Benedict al XVI-lea. În 2006, într-un discurs în fața unui mediu academic german, acesta a citat un împărat din secolul al XIV-lea care afirmase că Profetul Mahomed a a adus în lume numai lucruri „rele și inumane”. Discursul a fost primit cu critici aspre din partea Turciei, a Pakistanului și a grupărilor islamiste.

Două luni mai târziu, într-o tentativă ce se dorea reparatorie, Benedict a vizitat Turcia. Deși a transmis mesaje de reconciliere, vizita a fost întâmpinată cu proteste.

Francisc a făcut eforturi serioase pentru o reconciliere cu lumea musulmană. Cu ceva vreme în urmă, scria că „adevăratul Islam și citirea corectă a Coranului sunt opuse oricăror forme de violență”. În iunie, a organizat o rugăciune comună cu președintele israelian Shimon Peres și cu liderul palestinian Mahmud Abbas.

Mehmet Görmez, șeful Afacerilor Religioase din Turcia, cu care Papa se va întâlni vineri, a declarat însă că acțiunile suveranului pontif nu sunt suficiente pentru a stăvili valul de discriminare anti-islamistă, care s-ar ridica peste tot în lume.

„Aceasta nu se poate rezolva doar spălând picioarele unei fetițe sau organizând meciuri de fotbal inter-religioase”, a spus Mehmet Görmez.

Frăția dintre Sfântul Andrei și Sfântul Petru

Vizita se așteaptă să întărească legăturile cu Patriarhul Bartolomeu I și cu Biserica Ortodoxă. Cei doi sunt într-o relație amicală, iar întâlnirea vine după ce recent un oficial de la vatican a declarat că sfârșitul Comunismului nu a fost în totalitate pozitiv, de vreme ce a creat tensiuni între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Rusă. Revigorarea cultelor catolice de rit răsăritean, interzise de Kremlin până în 1990, a atras acuzații severe de prozelitism din partea liderilor ortodocși ruși.

Papa ar putea folosi ocazia pentru a mai aplana din asperitățile dintre Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă Rusă. Altminteri, așa cum arătam, vizita de Papei de Sfântul Andrei are o semnificație puternică: Andrei, care a creștinat o bună parte din teritoriul ortodox de astăzi, a fost fratele Sfântului Petru, a cărui succesiune o revendică Papa. Așadar, un mesaj simbolic de frățietate între lumea Catolică și cea Ortodoxă.