Salarii. Sursa foto: Dreamstime.com Marți, Curtea Constituțională a României (CCR) examinează sesizarea venită din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la legea referitoare la posibilitatea cumulării pensiei cu salariul.
Cumularea pensiei cu salariul va fi interzisă potrivit noilor reglementări legale. Astfel că, bugetarii care se află în această situație vor avea la dispoziție 30 de zile calendaristice pentru a alege între cele două drepturi.
Cumularea pensiei cu salariul, dezbătută de CCR
Aceste dispoziții sunt cuprinse în Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Legea adoptată de Parlament pe 28 iunie prevede și unele excepţii.
Printre categoriile care vor avea posibilitatea de a cumula pensia cu salariul de stat se numără:
Ne puteți urmări și pe Google News
- persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică,
- profesorii,
- cei cu funcții clericale sau specialități artistice,
- personalul din domeniul medical,
- lucrătorii de îngrijire angajați prin plata cu ora de către autoritățile locale pentru furnizarea de servicii comunitare la domiciliul persoanelor în vârstă,
- copiii care beneficiază de pensie de urmaș, precum și persoanele care primesc pensie de invaliditate de gradul III și au dreptul de a munci,
- membrii Academiei Române,
- „persoanele care dețin un mandat în cadrul autorităților administrative autonome finanțate integral din venituri proprii generate ca urmare a desfășurării activităților și operațiunilor specifice”.
Curtea Constituțională. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Probleme de neconstituționalitate ridicate de ÎCCJ
Conform informațiilor oferite de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), sesizarea privind neconstituționalitatea vizează întreg actul normativ. Evidențiindu-se atât aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, cât și intrinsecă.
În ceea ce privește aspectul extrinsec, instanța supremă subliniază că au fost identificate mai multe motive de neconstituționalitate. Inclusiv caracterul heterogen al legii și nerespectarea principiului unității reglementării.
„Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, potrivit ÎCCJ.
Un alt argument de neconstituționalitate extrinsecă invocat vizează încălcarea dispozițiilor articolului 75 alineatul (1), în legătură cu articolul 73 alineatul (3) litera (l) și (n) din Constituția României, prin nerespectarea procedurii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Din perspectiva aspectului intrinsec, s-a observat că actul normativ supus examinării încalcă prevederile articolului 1 alineatul (3) și (5) în raport cu articolul 53 din Constituție, privind principiul securității raporturilor juridice, claritatea și previzibilitatea reglementărilor, precum și statul de drept, a precizat Înalta Curte de Casație și Justiție.
Recomandările noastre
