Un avocat din Bihor a atacat la Curtea Constituțională o prevedere din Codul de procedură penală vizând redeschiderea urmăririi penale. Avocatul, pe numele său Răzvan Doseanu susține că procurorii sunt favorizați deoarece pot redeschide oricând un dosar penal clasat, în vreme ce soluția de clasare poate fi atacată de persoană interesată doar în termen de 20 de zile de la comunicare.

Avocatul Răzvan Doseanu a atacat la CCR art. 335 alin. 1 Cod procedură penală privind redeschiderea urmăririi penale. El a reclamat favorizarea procurorilor, în condițiile în care aceștia pot redeschide oricând un dosar penal clasat. Aceasta în vreme ce soluția de clasare poate fi atacată de persoană interesată în termen de 20 de zile de la comunicarea ei.

„Creează premisele unei inegalități de arme între procurorul ierarhic superior și persoana interesată care are dreptul de a ataca soluția de clasare doar în termenul de 20 de zile de la comunicarea soluției, pe când procurorul ierarhic superior o poate face oricând din oficiu”, a arătat avocatul.

Vineri, 16 septembrie 2022, Înalta Curte a admis cererea avocatului și a dispus sesizarea CCR în legătură cu art. 335 alin. (1) din Codul de procedura penală. Solicitarea a fost făcută după ce instanța a respins  cererea procurorului general Gabriela Scutea de redeschidere a unui dosar împotriva judecătorului Antik Levente Fărcaș de la Curtea de Apel Oradea și a avocatului Răzvan Doseanu. Acest dosar a fost clasat de SIIJ în 2018.

Articolul 335 alin. (1) din Codul de procedura penală, contestat de avocat, stabilește că: „Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanță și dispune redeschiderea urmăririi penale”.  Or, susține avocatul, în excepția de neconstituționalitate reglementarea nu prevede nici un termen imperativ în care procurorul ierarhic superior poate dispune redeschiderea urmăririi penale. Acest lucru este reglementat de Codul de Procedură penală care impune termene clare procurorului ierarhic superior sau procurorului general.

Lipsa unei reglementări lezează actul de justiție

Avocatul susține că lipsa reglementării unui termen în care procurorul ierarhic superior să poată dispune și solicita în instanța confirmarea redeschiderii urmăriri penale lezează siguranță actului de justiție și a raporturilor juridice de drept penal. Mai mult, arată Răzvan Donose, creează premisele unei inegalități de arme între procurorul ierarhic superior și persoana interesată care are dreptul de a ataca soluția de clasare doar în termenul de 20 de zile de la comunicarea soluției. Acest lucru contravine dreptului la un proces echitabil din perspectiva soluționării într-un termen rezonabil

Astfel, permite redeschiderea urmăririi penale la un termen excesiv de la terminarea procesului, deși soluția se poate pronunța exclusiv în baza actelor de la dosar și nu în ultimul rând creează o incertitudine substanțială justițiabilului în pofida faptului că CEDO a statuat că acesta nu trebuie să rămână prea mult timp într-o stare de incertitudine privind soarta să juridică.

„Observând dispozițiile art. 335 alin. (1) cod proc. pen. se constată că prin nereglementarea unui termen imperativ în care procurorul ierarhic superior să poată dispune redeschiderea urmăririi penale ca urmare a infirmării soluției de clasare pe motiv că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, aprecim că aduce atingere gravă dispozițiilor constituționale și convenționale”, a arătat avocatul în excepția pe care a înaintat-o.

În acest context, a arătat avocatul apare o inegalitate de tratament juridic între procurorul ierarhic superior și persoanele interesate în atacarea soluției

„În acest context se conturează o evidență inegalitate de tratament juridic între procurorul ierarhic superior celui care a dispus clasarea și persoanele interesate în atacarea soluției împotriva clasarii, acestea din urmă fiind limitate în timp de exercitarea dreptului, în caz contrar demersul acestora fiind sancționat prin tardivitate”, a mai arătat avocatul.

Contradicția cu alte prevederi ale CCR

Avocatul face trimitere la o altă decizie a Curții Constituționale în care s-a recomandat reglementarea unui termen pentru redeschiderea urmăririi penale. Este vorba despre Decizia CCR 25/2022, unde se precizează că redeschiderea urmăririi penale este, sub sancțiunea nulității, supusă confirmării judecătorului de camera preliminară, în termen de cel mult 3 zile.

„Așa cum a reținut Curtea Constituțională - prin Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017, citată anterior -, ca regulă generală, redeschiderea urmăririi penale este, sub sancțiunea nulității, supusă confirmării judecătorului de camera preliminară, în termen de cel mult 3 zile. O astfel de abordare a fost desprinsă din necesitatea punerii de acord a instituției cu exigențele art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, se arată în sesizarea avocatului.

Avocatul a mai precizat că CCR a statuat că redeschiderea urmăririi penale reprezintă o notificare privind formularea unei acuzații oficiale, putând prezența astfel valență unui act intreruptiv de prescripție a răspunderii penale. Reglementarea unui termen imperativ până la care să poată fi efectuată această verificare din partea procurorului ierarhic superior se impune cu necesitate.

Prevederile constituționale încălcate de articolul 335

Avocatul susține că prevederile articolului reclamat încalcă mai multe prevederi din Constituția României. Potrivit sesizării, este vorba despre:

Art. (1) alin. (5) din Constituția României care prevede că „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

Art. 11 alin (1) din Constituția României care prevede că „statul se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte” și alin. (2) „tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.

Art. 16 din Constituția României privind egalitatea în față legii.

Art. 20 din Constituția României alin. 1 „dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte". Iar conform alin. 2 „dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțîn dispozițîi mai favorabile”.

Art. 21 alin. (3) din Constituția României care prevede expres faptul că „părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

Art. 124 alin. (1) din Constituția României care prevede expres faptul că „justiția se înfăptuiește în numele legii”.

Art. 131 alin. (1) din Constituția României care prevede faptul că „în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apară ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor”.

Art. 132 alin. (1) din Constituția României care prevede faptul că „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalitățîi”.

Art 6. din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care prevede că „orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanța independența și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva să…”, conform luju.ro.