„Cazul Caracal”, o nouă amânare, o nouă bătaie de joc la adresa noastră

„Cazul Caracal”, o nouă amânare, o nouă bătaie de joc la adresa noastră Sursa foto: Arhiva EVZ

Bataia de joc la adresa familiilor victimelor de la Caracal ale lui Gheorghe Dincă, continuă în instanţă. Şi, aş putea spune, că este o bătaie de joc la adresa întregii opinii publice din România, pentru că la vremea respectivă, cazul a făcut mare vâlvă. Şi de atunci, din 2019, au tot apărut elemente noi, dar pe care nimeni nu avut să le ia în seamă. De la poliţişti şi procurori, până la judecători.

Alexandra MăceşeanuAnchetarea cazului a pornit cu stângul încă din primele minute, de când echipa de intervenţie, condusă de un procuror, a aşteptat ivirea zorilor ala poarta lui Dincă, deşi fuseseră alertaţi de victima Alexandra Măceşanu la 112 că este răpită. Aceasta a dat şi foarte multe date de identificare a locului unde este sechestrată, inclusiv cartierul. Până la urmă, întârzierea care acum începe să devină din ce în ce mai clar că nu a fost nici o întâmplare nefericită, nici nepriceperea unui procuror, ci un act voit, care să acopere nenorociri mari care se petreceau demult în Caracal, i-a fost fatală fetei.

Când, în sfârşit, echipa de cercetare a intrat în curtea lui Dincă şi acesta a fost reţinut, criminaliştii au stricat probele. Nici de această dată, nu poate fi vorba despre nepricepere, pentru că oricât de proşti or fi fost acei criminalişti, au încălcat nişte reguli elementare, pe care le ştie orice om de pe stradă, nu un profesionist care a absolvit o şcoală de specialitate. Au mâncat pizza şi au fumat în câmpul infracţional, de unde trebuiau adunate probe materiale, arucând chiştoacele şi resturile de mâncare pe jos. Ca să nu mai vorbim că doar câţiva dintre ei purtau acele combinezoane albe, echipament obligatoriu pentru un criminalist care cercetează locul unde s-a produs o fărădelege.

Bătaia de joc a continuat pe tot parcursul anchetei penale. De la dispariţia unor documente din dosar, până la refuzul unor probe care, evident, puteau face puţină lumină. Părea că de fiecare dată când se încerca să se facă un pas înainte, venea cineva şi răscolea totul, de nu se mai înţelegea nimic din dosar.

Ne puteți urmări și pe Google News

Bătaia de joc a continuat în instanţă. Dosarul, aşa şchiop cum era el, a fost trimis spre judecare la Tribunalul Olt. Aici, alte probleme în timpul cercetării judecătoreşti. S-a ajuns chiar la situaţia aberantă ca familiile victimelor să fie amendate pentru simplul motiv că cereau dreptate, cereau să se facă lumină cu adevărat în acest caz în care, cu fiecare zi de anchetă, se făcea de fapt tot mai multă ceaţă. Cereau, în ultimă instanţă, să ştie dacă fetele lor, Luiza Melencu şi Alexandra Măceşeanu mai sunt sau nu în viaţă.

Cu chiu, cu vai, până la urmă s-a încheiat şi cercetarea judecătorească şi magistraţii trebuiau să pronunţe o sentinţă. Asta trebuia să se întâmple pe 12 august. August, lună de concedii, caniculă, cine să stea să analizeze dispariţia a două fete şi dacă ele mai sunt în viaţă sau nu. Şi, mai ales, cine să stea să afle vinovatul pentru dispariţia lor. Aşa că pronunţarea a fost amânată pentru septembrie, când se mai răcoreşte puţin. Pentru 9 septembrie.

În urmă cu două zile, toată lumea aştepta cu sufletul la gură sentinţa în ceea ce îl priveşte pe Dincă, dar şi desluşirea, măcar în parte a multelor probleme semnalate de avocaţi şi de presă pe timpul cercetării penale. Numai că, din nou, bătaie de jos. Bătaie de joc la adresa familiilor victimelor. Bătaie de joc la adresa noastră, a tuturor.

Pronunţarea a fost din nou amânată. Nu pentru a se cere noi probe lămuritoare. Nu pentru a fi audiaţi eventuali martori care ar putea să mai facă un pic de lumină. Nimic din toate astea. Motivarea amânării, după părerea mea, este din nou o bătaie de joc. Iat-o: „Pentru a asigura respectarea principiului continuităţii completului de judecată conform reglementărilor art. 123 alin. 4 din Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, art. 354 alin. 2 C.p.p. şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru deliberare, amână pronunţarea la data de 23 septembrie 2022. Pronunţată în şedinţă publică, azi 09.09.2022, la Tribunalul Olt.”

Ce ascunde în spatele ei această formulare? Ceva foarte simplu: judecătoarea Diana Cotoi nu s-a prezentat la muncă. A fost în imposibilitate. Aşa că pronunţarea a fost amânată pentru 23 septembrie. Dar nu este deloc sigur că se va da şi atunci. Este foarte posibilă,  o nouă amânare.

Între timp, Gheoghe Dincă, bărbatul de 69 de ani, care este judecat pentru trafic de persoane, viol, omor și profanare de cadavre a cerut şi el să fie scos de sub aceste acuzaţii. După ce, în a doua zi de anchetă la faţa locului a recunoscut că el este autorul omorurilor, acum s-a răzgândit. Spune nu numai că nu le-a asasinat pe cele două fete, dar nici nu a ars trupul Alexandrei Măceşeanu în celebrul butoi din curte, despre care au tot încercat la vremea respectivă tot felul de specialişti, care de care mai pregătit, să ne explice că se poate arde un corp omenesc, pentru că butoiul a fost modificat şi a devenit un veritabil crematoriu. Dincă cere acum un experiment judiciar, prin care să se demonstreze dacă trupul Alexandrei putea fi ars în butoi sau nu. Experiment care ar fi trebuit făcut atunci, imediat ce acelaşi Dincă a declarat că l-a incinerat acolo.

Familiile victimelor sunt şi ele convinse de faptul că nu există în dosar suficiente elemente care să dovedească faptul că fetele lor sunt moarte. Consideră că au fost traficate de o reţea de proxeneţi şi obligate să practice prostituţia. În România sau, mai degrabă, în străinătate.

Astfel s-a ajuns la o aberaţie juridică.

Avocatul Adrian Cuculis ne-a declarat în exclusivitate: „Cred că este pentru prima oară în practica judiciară, cel puţin eu nu am mai auzit să se fi întâmplat aşa ceva până acum, când familiile sau apropiaţii victimelor, sunt de acord cu inculpatul. Şi familiile, şi Dincă, cer să se probeze că fetele sunt moarte. După părerea mea, dosarul are foarte multe puncte neelucidate. Unele dintre ele, din păcate, nici nu mai pot fi lămurite acum, fie pentru că au trecut mai bine de doi ani de când s-a întâmplat tragedia, fie că în timpul anchetei au fost alterate probe. Dar, repet, ceea ce este frapant acum, la această nouă amânare a termenului de pronunţare a sentinţei, este că atât familiile victimelor, cât şi inculpatul, fac echipă, ca să spun aşa, împotriva celor care au anchetat.”

Deocamdată, în Cazul Caracal, care a stârnit atâta emoţie în rândul opiniei publice, inclusiv manifestaţii de stradă, nu există decât o singură certitudine: că două fete, Luiza Melencu, 19 ani, şi Alexandra Măceşeanu, 15 ani, ambele din comune aflate la câţiva kilometri de Caracal, sunt dispărute. În rest, un arestat, Gheorghe Dincă, 69 de ani, care nu mai recunoaşte nimic din ce a declarat la începutul anchetei şi multe, foarte multe semne de întrebare.

Şi îndrăznesc să dau un pronostic, asigurându-vă că îmi doresc din tot sufletul ca el să nu se îndeplinească. Nici pe 23 aseptembrie, când a fost amânată pronunţarea sentinţei împotriva lui Dincă, nu vom avea răspunsuri la niciuna dintre aceste întrebări care s-au tot pus şi de familie, şi de presă, de mai bine de doi ani încoace.