Cătălin Predoiu: pro-europeanul și „omul sistemului”. Fețele deep-state-ului românesc

Criticile dure la Cătălin Predoiu de după documentarul Recorder erau de așteptat. Prin mandatele repetate la ministerul Justiției este unul dintre cei care a influențat mult mersul Justiției și funcționarea statului după aderarea la UE. Dar progresele evaluate pozitiv de Comisia Europeană în raportul din 22 noiembrie 2022 — care a recomandat ridicarea MCV — au arătat că România a avansat în domeniul Justiție. Cum funcționarea statului, reformele tehnice și strategia diplomatică de a-și susține cauza, a fost recunoscută prin includerea în Schengen. Ambele sunt realizate de Cătălin Predoiu.

Ridicarea MCV: urmarea a elaborării Legilor Justiției, un compromis funcțional negociat cu partidele din Coaliție, CSM, Comisia Europeană

Mandatul ministrului Justiției din guvernul Cîțu, este cel mai obiectiv argument pentru a arăta de ce mandatul la Justiție din Guvernul Ciucă, a dus la ridicarea MCV.

Premierul Florin Cîțu vorbea încă de la începutul anului 2021, februarie-martie, despre ridicarea MCV. Florin Cîțu nu anunța ridicarea MCV pentru că avea o premoniție. Știa de negocierea, încă din 2020 cu CE (comisarul Didier Reynders, vicepreședintele CE Vera Jourova și ambasadorii UE la București) în care se discutase și un calendar, ridicarea MCV urmând adoptării Legilor Justiției.

Doar că acel calendar nu a mai fost respectat, pentru că, în 2021, ministrul Justiție nu a reușit să facă ce nu era ușor de făcut. Adică să împace toate părțile, discutând și politic, cu partidele, pentru sprijinul parlamentar și cu CSM pentru susținerea legilor. Proiectele erau în dezbatere publică din septembrie 2020, urmând să intre în dezbaterea în Parlament în primăvara lui 2021. La finalul sesiunii parlamentare din vară 2021, proiectele nu erau nici avizate de CSM, nici convenite în Coaliție.

În jur de o mie de oameni au murit în cea mai mare tragedie feroviară din istoria României

Zilele din 2026 în care românii nu au voie să se căsătorească religios

Urmează căderea guvernului Cîțu și Coaliția PSD-PNL, cu premier Nicolae Ciucă. În iunie 2022, ministrul Cătălin Predoiu pune Legile Justiției în dezbatere publică, după ce fuseseră avizate informal de Comisia Europeană. Iar adoptarea lor rapidă, în toamna lui 2022, a depins de avizul CSM - condiția pusă de PSD și UDMR pentru a vota legile în Parlament.

Admiterea in Schengen: o muncă de negociere cu parteneri europeni capricioși și încăpâțânați

Care au fost premisele? Să ne amintim presiunea fără rezultat a Comisiei Europene pe Austria în 2022; tergiversarea evidentă, Austria prezentând date despre migrația din România, în contradicție cu raportările Frontex care arătau că Ungaria și nu România este ruta de migrație problematică; plus opoziția fățișă a cancelarului Nehamer, motivată de alegerile interne și rezistența “publicului” față de extinderea Schengen.

De unde am plecat în dialogul cu partea austriacă? De la o neînțelegere totală, la finalul anului 2022, între ministerul de Interne român și ministerul de Interne austriac. Nu doar că la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, Austria solicitase ca discuția despre aderarea României nici măcar să nu fie pusă pe ordinea de zi a Consiliului, dar cei doi miniștrii de interne, Lucian Bode și Gerhard Karner,  după numeroase întâlniri, comunicau către presă în registre opuse. Ministrul român invocând disponibilitatea austriecilor, în timp ce ministrul austriac nega public orice schimbare de poziție.

Pe 12 decembrie 2023, după Forumul de la Salzburg, ministrul de interne Cătălin Predoiu anunță prima deschidere a Austriei: posibilitatea acceptării României în Schengen cu frontierele aeriene. Ulterior, Austria va confirma intrarea României în spațiul Schengen cu granițele aeriene și maritime, de la 31 martie 2024 — un rezultat obținut nu doar prin îndeplinirea unor condiționalități tehnice, ci, în primul rând, printr-un efort diplomatic și politic susținut.

Ce a făcut Ministerul de Interne în 2023–2024? A consolidat capacitatea de protejare a frontierelor,  a combatut migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră. S-a intensificat cooperarea internațională, dublată de reforme administrative și instituționale rapide.

Au fost realizate investiții în tehnologie și s-au derulat acțiuni comune cu toți vecinii — Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina. Merită menționate proiectul pilot de la frontiera cu Serbia, gestionat împreună cu Comisia Europeană și apreciat public de Comisie, precum și extinderea cooperării cu Ucraina pentru un control mai eficient al frontierei.

Cel mai important însă, a existat o concepție politică, menită să convingă partenerii europeni că România întărește spațiului Schengen.

Cătălin Predoiu și cele două fețe ale deep-state-ului românesc

Până la urmă însă discuția nu spune atât de mult despre Cătălin Predoiu, cât spune despre felul în care funcționează adâncimile statului român. În orice stat care caută să influențeze decizii europene și să-și gestioneze propriile echilibre, există o logică duală: una orientată spre extern, tehnică, mai predictibilă și una internă, specifică culturii locale, bazată pe compromisuri și “împăcarea tuturor taberelor”.

Cătălin Predoiu este unul dintre puținii politicieni care au reușit să funcționeze coerent în ambele registre. Pentru Bruxelles a fost constant, un interlocutor capabil să explice, să livreze, să negocieze obiective ca ridicarea MCV sau intrarea în Schengen. Pentru deep-state-ul nostru, a fost un politician care știe că “reformele” se fac cu acorduri între instituții, partide și parteneri externi.

Succesul celor două dosare – MCV și Schengen – nu poate fi desprins de felul în care statul român funcționează: cu o față europeană, și una internă, adaptativă. Puntea dintre o Românie care trebuie să livreze standarde europene și o Românie care, prin natura ei instituțională, fără compromisuri nu poate merge înainte.