Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunţat recent că România se va adapta la normele europene şi schimba modalitatea de plată a taxelor de circulaţie a autovehiculelor pe drumurile publice.

Cătălin Drulă anunţă că se schimbă taxele pentru circulaţia pe drumurile publice. Astfel, pentru maşinile de mare tonaj se va plăti taxa de drum în funcţie de numărul de kilometrii parcurşi. În prezent, pentru această categorie se achită o taxă pentru anumite perioade de timp.

„Nu mă gândesc doar eu, se gândeşte toată Europa. Este chiar în discuţie acum un regulament european, este o obligaţie a României în PNRR tocmai cumva în contrapartidă oarecum cu construcţia de autostrăzi şi faptul că am cerut atâţia bani pentru infrastructură, ceea ce este atipic pentru celelalte state membre.

Taxarea pe distanţa parcursă

Este vorba despre introducerea taxării traficului greu, a vehiculelor de peste 7,5 tone nu pe timp, ca în prezent, când se cumpără o vinietă care este pentru o zi, o săptămână, o lună, un an, ci pe distanţă parcursă, ceea ce se întâmplă deja în Bulgaria, în Ungaria, în total în 23 din 27 state membre.

Numai patru state mai sunt pe vinietă ca noi. Transportatorii care au şi operaţiuni internaţionale sunt complet familiarizaţi cu acest sistem. Imediat după ce ies peste graniţele României, fie în Ungaria, fie în Austria, Germania, Bulgaria, folosesc acest sistem. Evident, va fi o discuţie asupra nivelului taxei, cât costă per kilometru şi pe tip de vehicul pe care o vom face în consultare.

Nu o vom introduce imediat. În PNRR orizontul este 2023. Deci este o aliniere la sistemul european de taxare pentru traficul greu. Vinieta rămâne la fel ca în Austria, spre exemplu pentru vehiculele mici”, a declarat Drulă într-o conferinţă de presă.

Taxa de acces pentru podurile peste Dunăre

Ministrul Transporturilor a comentat şi posibilitatea eliminării taxei de acces pe podurile peste Dunăre. Se pare că în acest moment, măsura nu este oportună: „Aceste taxe care se plătesc la podurile dunărene s-a spus despre ele că ar fi cumva o dublă taxare. Acelaşi principiu se aplică în foarte multe ţări europene.

 

De exemplu, în Austria se plăteşte vinietă -  noi spunem rovinietă în România - şi la trecerile din anumite tuneluri care sunt pe autostrăzile lor se mai plăteşte încă o taxă. Pot să vă spun că sumele colectate anual sunt semnificative şi eliminarea taxei ar văduvi bugetul Companiei de Drumuri de aceste sume.

Pot să vă spun că am amortizat pe cinci ani investiţiile în autostrada A2 Bucureşti-Constanţa pentru a o ţine funcţională şi ele se apropie de încasările taxei. Din acei bani încasaţi efectiv se întreţine acea autostradă. Majoritatea călătoriilor care trec prin Feteşti sunt Bucureşti-Constanţa sau Constanţa-Bucureşti. Nu sunt destinaţii majore.

Câte milioane se strâng din taxe

Deci, în acest moment, în condiţiile în care avem un buget dificil - ştim cu toţii că avem o criză economică de la pandemie, am avut anul trecut -, a fost un buget creat. Ca în multe alte ţări europene, nu e România un caz special cu deficit, nu cred că este oportun acum, şi asta a fost şi discuţia pe care am avut-o în coaliţie: eliminarea unei surse de venit care se regăseşte în drumuri reparate, că nu ia nimeni banii să fugă cu ei.”

Sumele încasate din plata taxei de utilizare a podului de la Feteşti ajung la 120 de milioane de lei pe an. La Giurgeni-Vadu Oii se încasează aproximativ 50 de milioane de lei pe an. Altfel, amintim că Drulă a declarat că este mulțumit de reprezentanţii companiei TAROM, care s-au mișcat foarte bine pe piața de chartere.