Câtă valoare are Constituția pentru Guvernul Bolojan în tragedia din Rahova? Președintele Dan mai știe ce a promis?

Câtă valoare are Constituția pentru Guvernul Bolojan în tragedia din Rahova? Președintele Dan mai știe ce a promis?

Cu un nemărginit cinism, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a comunicat locatarilor-proprietari din blocul devastat de explozie că, prin bugetul de stat poate fi ridicat alt imobil, doar că ei vor deveni chiriași. Oamenii nici nu-și îngropaseră morții, nu le trecuse spaima, când această veste i-a devastat. Ministrul știe ce scrie în Constituția României cu privire la dreptul la proprietate?

Aceasta e soluția  pe care a găsit-o acest demnitar, plătit bine de comunitate?! Se poate modifica legislația, așa cum o fac mereu când au interese, dar nu să confiște proprietățile victimelor. Nu e vorba doar de clădirea în sine, ci și de terenul pe care se află blocul. Iar pe acesta sinistrații sunt proprietari. Iar dacă Statul le dărâmă blocul, nu le poate lua și pământul de sub el ca să inițieze o afacere imobiliară, în care Statul să fie beneficiar.

Asociația de proprietari din blocul 32 are posibilitatea să găsească ea un dezvoltator imobiliar care să ridice un bloc, în baza unui contract avantajos pentru ambele părți. De asemenea, poate da în judecată Statul, dacă reprezentanții Statului sunt atât de ticăloși încât să nu deschidă ei proces de recuperare a prejudiciului de la Distrigaz și alte instituții implicate și stabilite de ancheta penală. Va fi greu orice demers al victimelor acestei explozii, dar cu avocați buni pot avea mai multe șanse să scape de soluția rușinoasă și de neacceptat, propusă de ministrul Dezvoltării.

Câtă valoare are Constituția pentru Guvernul Bolojan

Disprețul total pentru familiile din blocul devastat de explozie, lipsa de empatie a slujbașilor Guvernului Bolojan, negăsirea unei  soluții legale pentru despăgubirea victimelor au revoltat toată țara.

Dreptul de proprietate privată este consemnat în Constituție la articolul 44. Dacă ministrul Cseke l-a uitat, îl reproducem:

1.Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

2.Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.

3.Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.

Articolul 5 se referă la teren: „Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii”.

Dacă pentru teren Statul are obligația să-i despăgubească pe proprietari, cum să nu existe obligația să-i despăgubească și pentru apartamentele proprietate?

Am văzut cu toții cât sunt de necăjiți și revoltați oamenii care au rămas fără case. La fel ar fi fost și ministrul Cseke Atilla, dacă i-ar fi explodat vila din vina Distrigaz și a altor instituții de stat și private. Se scuză că nu avem cadrul legal. Dar el și întreg Guvernul și Parlamentul pot crea un cadru legal! Fiindcă nenorociri ca în Rahova s-au mai întâmplat și se mai pot întâmpla.

Nicușor Dan nu și-a ținut promisiunea

Întâii demnitari ai Statului nu au considerat necesar să arate un pic de empatie față de românii care i-au votat de-a lungul anilor în care s-au prezentat ca salvatori politici ai societății. Niciun mesaj, nicio interacțiune.

Nici premierul Ilie Bolojan, nici președintele Nicușor Dan nu s-au arătat interesați de tragediile care i-au lovit pe românii din Broșteni și din blocul din Rahova. Nu s-au dus să vorbească cu oamenii rămași fără case, n-au exprimat condoleanțe. Greu de digerat asemenea atitudini, mai ales că, în dezbaterea de la TVR din luna mai, candidatul la președinție Nicușor Dan a fost întrebat de un jurnalist: În caz de inundații catastrofale, cu oameni care se revoltă, v-ați duce să vorbiți cu ei?

Răspunsul lui Nicușor Dan a fost: Aș încerca să coordonez cu ISU măsurile urgente. Evident că m-aș duce acolo, dar mai important este să asigurăm locuințe provizorii pentru populație.

Evident că președintele Dan a mințit sau, să zicem cu simpatie, a uitat promisiunea: Cu ISU nu a avut nicio treabă, nici la Broșteni, nici la blocul din București. Asigurarea locuințelor nu era treaba lui, dar putea avea măcar o reacție, ca fost primar general, vizavi de ideea ministrului Dezvoltării de a-i pune pe proprietarii din Rahova să-și cumpere din nou apartamentele. Oamenii au vârste între 50 și 80 de ani, nu au nicio vină că le-a explodat blocul și nu mai pot munci ca să plătească rate.

Politicienii Puterii vor sprijini soluția propusă de primarul Capitalei?

Am scris, săptămâna trecută, despre cele mai mari explozii de gaz din București și ce au făcut autoritățile. Revin cu primul caz pentru că acum ministrul Cseke Atilla spune că legea nu permite să-i ajute pe sinistrați decât dacă-i transformă în chiriași „până la sfârșitul vieții locatarilor, cu posibilitate de vânzare oricând”.

18 mai 1998 s-a produs o puternică explozie în subsolul unui bloc din cartierul bucureștean Tei (str. Grigore Moisil nr. 9). Toți reporterii am zburat acolo fiindcă numărul victimelor era mare. Cauza: acumulare de gaz în subsolul blocului. Scurgerea a fost la fel ca în Rahova, din conducta externă îngropată. 7 morți, doi răniți, apartamente avariate. Vina (stabilită de Inspectoratul de Stat pentru Protecția Muncii) a fost împărțită între Romgaz, Radet, Direcția de Telecomunicații București și două firme private.

Atunci, primarul general Viorel Lis și primarul Sectorului 2 Vladimir Popescu (PNȚCD) au găsit soluții să ajute locatarii blocului avariat. Le-au reparat subsolul și apartamentele, oamenii au fost despăgubiți, s-au dat bani pentru parastasele morților. Dosarul penal a fost înaintat primei instanțe abia peste 4 ani, în 2002, iar recuperarea banilor de la firmele vinovate s-a făcut de către administrație. Este drept că nu întreaga proprietate a fost atunci distrusă, dar pentru cazul din Rahova trebuie găsite căi legale de guvernanți.

O soluție cam în același registru ca în 1998 a găsit-o și primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu (PNL). El s-a implicat de la început în ajutarea locatarilor, iar ieri a declarat că instituția pe care o conduce poartă discuții cu Guvernul României și cu Ministerul Dezvoltării.

„În situația în care municipalitatea hotărăște să reconstruiască imobilul cu acordul Consiliului și cu legislația în vigoare, atunci orice sumă de bani, fie că vorbim de donații, fie că vorbim de despăgubiri din partea asigurărilor sau plata din partea celui găsit vinovat, vor reveni la municipalitate”, a mai spus primarul Bujduveanu. Sper ca măcar PNL să-l susțină în demersuri, căci bătaia de joc la adresa sinistraților e de netolerat. Este identică cu felul în care au acționat autoritățile chemate în ajutor de locatari, două zile la rând, până le-a explodat blocul.