Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Cariera profesională și durata vieții după pensionare se vor schimba semnificativ. Potrivit raportului privind îmbătrânirea demografică, cariera medie se va prelungi, iar perioada de viață post-pensionare va fi mai lungă.
Durata medie a carierei va crește de la 35,4 ani în 2022 la 39 de ani în 2070, ca urmare a reformei pensiilor din 2023, care majorează gradual vârsta de pensionare a femeilor la 65 de ani până în 2035, egalând-o cu cea a bărbaților, potrivit Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA.
Noua lege oferă și bonusuri de stabilitate pentru cei care lucrează peste perioada completă de cotizare. Durata medie a vieții la pensie va crește de la 18,3 ani în 2022 la 24,6 ani în 2070, pe fondul creșterii speranței de viață la 83,3 ani pentru bărbați și 88,5 ani pentru femei.
Raportul dintre prima pensie și ultimul salariu va coborî
Sursa foto: Dreamstime.com
Vârsta efectivă de ieșire din activitate va ajunge la circa 64 de ani în 2040, odată cu limitarea pensionărilor anticipate și introducerea penalităților mai mari pentru retragerea timpurie.
„Conform raportului privind îmbătrânirea populației, adecvarea pensiilor rămâne o provocare majoră. Raportul dintre pensiile publice medii și salariile medii era de 34% în 2022, urmând să scadă la 29% în 2070. Și mai îngrijorător, rata de înlocuire a pensiilor publice – raportul dintre prima pensie și ultimul salariu – va coborî în aceeași perioadă de la 36% la doar 24%.
Cu alte cuvinte, conform acestui raport, în 2070 un pensionar va primi, în medie, o pensie publică egală cu doar un sfert din ultimul său salariu. Această reducere rezultă din aplicarea strictă a principiului contributivității și eliminarea unor avantaje din vechea lege”, a explicat Tamás Bukur, cercetător la RoEM.
În prezent, peste 16% dintre românii de peste 65 de ani sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană, conform statisticilor OECD. „Scăderea ratelor de înlocuire riscă să agraveze această problemă, chiar dacă reformele recente aduc indexări mai generoase pentru pensiile mici”, susțin economiștii RoEM-UBB FSEGA.
Cheltuielile cu pensiile
În 2022, cheltuielile brute cu pensiile publice, inclusiv cele speciale, au fost 8,5% din PIB. Proiecțiile indică o creștere până la 10,6% în 2030 și 2046, urmată de o scădere la 7,6% în 2070. Veniturile din contribuții au fost 6% din PIB în 2022 și se estimează că vor fi 5,2% în 2040-2070. Deficitul structural a fost 2,5% din PIB în 2022, se va adânci la 5,4% în 2047 și va reveni la 2,4% în 2070.
Sursa foto: Inquam Photos
„Sustenabilitatea unui sistem „pay as you go” depinde de numărul de contributori raportat la pensionari. În 2022, România avea 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi (Eurostat), iar conform INS, 5,3 milioane angajați. Până în 2070, numărul angajaților va scădea la 5,6 milioane (Eurostat) sau 4,2 milioane (INS), iar pensionarii la 3,96 milioane. Rata de dependență a sistemului va crește de la 65% în 2022 la 86% în 2050, revenind la 71% în 2070”, potrivit RoEM.
Cele mai mari probleme ale sitemului de pensii
Principalele probleme ale sistemului de pensii, enumerate de RoEM, sunt: îmbătrânirea accelerată a populației, migrația tinerilor, munca informală și pensiile speciale: „Ponderea persoanelor de peste 65 de ani va crește la 55% în 2050, iar migrația reduce baza de contributori. Reforma pensiilor speciale limitează treptat cheltuielile, de la 1,2% din PIB în 2022 la 0,4% în 2070.
Pilonul II are 8 milioane de contribuitori și active de 166,2 miliarde lei, dar impactul asupra presiunii sistemului public rămâne limitat, iar Pilonul III are doar 680.000 de contribuitori și active de 865 milioane euro”.
„Sistemul public de pensii va fi supus unor presiuni tot mai mari”
Specialiștii RoEM recomandă: creșterea ratei de ocupare, combaterea muncii informale, reforma pensiilor speciale, educație financiară și eficientizarea administrării prin digitalizare și audituri periodice.
„Sistemul public de pensii va fi supus unor presiuni tot mai mari, iar deficitul fondului public de pensii raportat la PIB se va dubla până în 2047. Doar prin disciplină fiscală și consolidarea economisirii private poate rămâne funcțional pe termen lung”, concluzionează cercetătorii.
