Economie
Cât se mai folosește numerarul în România și de ce încă rezistă în piețe, sate și comerțul mic
Sursă foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Numerarul continuă să domine plățile din piețe, sate și comerțul mic din România, deși țara are una dintre cele mai rapide creșteri ale tranzacțiilor digitale din UE. Explicațiile includ lipsa infrastructurii, costurile POS, frica de taxe și obișnuința culturală.
România, între două lumi: plăți digitale în creștere, dar cu un atașament puternic față de cash
România se află într-o situație paradoxală. Este una dintre țările europene cu cea mai mare viteză de adoptare a plăților digitale, însă în același timp numerarul rămâne principalul instrument de plată în mari părți ale economiei. Datele Băncii Naționale arată că tranzacțiile cu cardul au crescut cu peste 22% în ultimul an, iar numărul POS-urilor din comerț a atins un nivel record.
Cu toate acestea, peste jumătate dintre plățile de zi cu zi se fac încă în bancnote și monede. Piețele agroalimentare, comunele și micii comercianți sunt zonele în care cash-ul domină aproape complet.
Piețele agroalimentare rămân un bastion al numerarului
În piețele din marile orașe, prezența POS-urilor rămâne redusă. Administrațiile locale au încercat programe de digitalizare, însă majoritatea producătorilor preferă cash-ul. Un studiu realizat în 2025 de un lanț de procesatori de plăți arată că 8 din 10 comercianți din piețele agroalimentare acceptă doar bani lichizi.
Cultivatorii invocă motive simple. Plățile rapide, lipsa comisioanelor și faptul că numerarul este mai ușor de gestionat într-un mediu în care volumul de clienți fluctuează. Pe lângă argumentele practice, producătorii spun și că aparatele POS sunt greu de utilizat în spații deschise și nepăzite.
Satele și zonele rurale, dependente de cash
Ruralul românesc se bazează masiv pe numerar. În 2025, peste 70% dintre gospodăriile din mediul rural au declarat că plătesc aproape exclusiv cu bani lichizi. Explicațiile sunt multiple.
România are încă peste 2000 de localități fără bancomat. În multe comune, cel mai apropiat ATM se află la distanțe de 10 – 20 de kilometri. Comerțul este dominat de magazine mici, de familie, iar infrastructura bancară este redusă. Mulți comercianți nu dețin POS-uri, fie din lipsă de informare, fie din teama de costuri suplimentare.
În plus, vânzările la negru rămân ridicate în anumite zone, iar numerarul permite tranzacții fără trasabilitate.
Piața de legume. Sursa foto: Pixabay
Costurile POS și frica de taxe, motivele invocate în comerțul de proximitate
Pentru micile afaceri urbane, situația este mai nuanțată. Tot mai multe magazine acceptă cardul, dar numerarul rămâne metoda preferată în numeroase chioșcuri, băcănii de cartier și unități de service.
Comercianții indică două argumente principale. Primul constă în comisioanele aplicate la tranzacțiile cu cardul. Deși acestea au scăzut în ultimii ani, micile magazine susțin că orice taxă suplimentară le erodează marjele. Al doilea motiv este reprezentat de teama de controale fiscale și de trasabilitatea mai mare a tranzacțiilor.
În zona serviciilor – de la reparații la micile intervenții casnice – plata cash domină covârșitor. Explicația este simplă: plățile electronice ar însemna fiscalizare completă, iar mulți prestatori evită acest lucru.
Generațiile în vârstă, cele mai atașate de bancnote
Datele INS arată că 65% dintre românii peste 60 de ani preferă numerarul, chiar dacă au card. Mulți nu folosesc aplicații bancare și nu au încredere în plăți digitale. Obiceiurile formate în decenii în care cash-ul era singura formă de plată nu dispar ușor.
În zonele urbane, generația tânără reduce dependența de bani lichizi. Totuși, familiile care locuiesc cu părinții sau bunicii fac adesea cumpărături mixte, iar o parte din numerar ajunge constant în economie prin achizițiile acestora.
De ce rezistă, în fond, numerarul în România
Numerarul supraviețuiește datorită unei combinații de factori economici, culturali și logistici.
Există zone fără acces la infrastructură digitală. Comerțul mic evită costurile POS-urilor. O parte a economiei funcționează pe bază de încredere directă și preferă plățile instantaneu verificabile. Generațiile mai în vârstă mențin circulația cash-ului prin comportamente de consum. Tranzacțiile informale continuă să ocupe un loc semnificativ în unele comunități, iar numerarul le facilitează.
Acest amestec face ca România să se afle într-un moment interesant: tehnologia avansează rapid, însă numerarul rămâne o parte centrală a vieții cotidiene.
Cât de repede se schimbă comportamentul de plată
Indicatorii arată totuși o transformare accelerată. În 2025, numărul plăților digitale a crescut cu peste 20%, iar băncile investesc în aplicații care simplifică transferurile instant. Plățile prin telefon câștigă teren, în special în orașe. În același timp, autoritățile încearcă să digitalizeze piețele și să introducă POS-uri obligatorii la comercianții cu anumite volume de vânzări.
Specialiștii estimează că în următorii cinci ani ponderea cash-ului se va reduce treptat, dar nu va dispărea. România rămâne o economie duală, în care tehnologia conviețuiește cu tradițiile comerciale.
