În filele timpului s-a scris că neamul înstărit a fost unul dintre cele mai influente din Nurnberg şi împrejurimi, inclusiv din Transilvania, unde a lăsat în urma sa o adevărată comoară. Moștenirea arhitecturală a castelului Haller, printr-o șansă nesperată, a scos sătucul Ogra din sărăcie și a convins străinii să pășească pe pământul românesc.

 

Puțini români au auzit de satul Ogra, din județul Mureș și de castelul ce se regăsește în acest petec de Ardeal, pe când europenii au umplut internetul cu „check-in”-uri. E un sătuc mic, croit cumva în jurul acestui monument istoric, care a fost o ruină până acum câțiva ani. „Castelul, în paragină, a fost vândut de către moștenitorii familiei Haller familiei Foris, iar cu ajutorul fondurilor europene, au transformat locația într-una dintre cele mai căutate atracții turistice din România. Castelul are acum condiții de cazare de 4 stele și s-a dorit a se păstra stilul baroc, dar mizează pe preparatele tradiționale și confortul dat de curățenie și spațiile destinate relaxării în aer liber”, ne explică unul dintre proprietari. Patronii au tratat investiția ca pe o afacere de familie, fiind nelipsiți, zi de zi, printre clienți.

Crama a rămas exact ca în secolul XVII-lea

Sute de ani au trecut peste crama castelului și nimic nu a atins-o. Ea beneficiază de patina naturală a trecerii secolelor și păstrează aerul de la 1949. „Temeliile castelului din Ogra au fost puse în secolul al-XVIIlea. Crama e cea care păstrează amintirea reşedinţei de cândva al acestui edificiu. Ceea ce vedem astăzi a fost construit între secolele XVIII-XIX, stilul lui fiind post-baroc. După naţionalizarea din 1949 castelul a funcţionat ca şi şcoală, internat, sfat popular. Astăzi este pensiune-restaurantcramă”, explică familia Foris. Crama este o atracție internațională, iar pe site-urile de specialitate a fost cotată ca fiind o destinație deosebită, accesibilă și a fost inclusă în diverse pachete de excursii internaționale. De asemenea, Castelul Haller a fost punctat pe un site etalon al recenziilor cu nota 9,1.

Au luat fonduri europene și acum dețin o avere imensă

Proprietarii actuali povestesc că au luat castelul în paragină și, pe lângă obiectele vechi găsite printre ruine și, acum, restaurate și amplasate în vitrinele pensiunii, au fotografiat, pas cu pas, renovarea castelului. „Am cumpărat ruina, am aplicat pentru finanțare și am primit banii pentru renovare. A fost vorba de câteva milioane de euro, fonduri europene. Am făcut totul așa cum ni s-a spus, am stat sub supravegherea comisiilor patru ani, iar acum, totul este al familiei noastre, fără nicio constrângere. Am putea vinde și am putea lua o adevărată avere, însă nu partea financiară ne interesează în mod special. E într-adevăr o afacere de familie, dar este și o afacere pentru Ogra. Tinerii au un loc de muncă acum, nu pleacă din oraș sau la munca pământului, turiștii cumpără de la săteni obiecte de artizanat, e o roată care se învârte în mica noastră comunitate și ne e bine așa”, explică unul dintre proprietari. La Ogra vin acum orășenii să-și facă nunți și botezuri, iar sătenii îi primesc cu drag. În urmă cu mai puțin de un deceniu, lucrurile stăteau invers.

Relaţiile familiei Haller

Relaţiile familiei Haller au început cu Haller Ruprecht cel bătrân, care a primit acordul regelui Ulaszlo al-II-lea, de a cumpăra proprietate în Ungaria cu 4000 de forinţi. Fiul lui Ruprecht, Ruprecht cel tânăr, s-a stabilit în Buda şi de la el a pornit ramura maghiară a familiei Haller. Fiul lui Petru s-a mutat în Transilvania şi de la el a pornit ramura transilvăneană a familiei. Haller Petru a fost judecătorul Sibiului, el a obţinut primele proprietăţi în Transilvania. Fiul său Gabriel, devine cumnatul lui Bocskai Ştefan, cel care avea să devină domnitor. Fiul lui Ştefan obţine proprietăţile din Ogra şi Sânpaul în 1609, două castele.

Haller Ştefan a început construirea Castelului din Sânpaul în 1610. Nepotul său, Haller Ştefan, obţine statutul de baron în 1699, iar fii săi Ladislau, Gabriel şi Janos statutul de grofi în 1713. Dintre fii lui Ştefan, Gabriel a moştenit proprietăţile din Ogra şi Sânpaul, după împărţirea averii. Gabriel se însoară cu fata lui Karolyi Alexandru, Karolyi Klara. După moartea lui din 1723, văduva s-a ocupat singură de creşterea copiilor şi de administrarea proprietăţilor. Din căsătoria lor s-au născut Ladislau şi Gabriel. La împărţirea averii, Ladislau a primit castelul din Ogra, iar Gabriel cel din Sânpaul, se arată în arhivele familiei.

Au creat biblioteci și au cultivat ananas

Primul membrul al familiei care s-a mutat în Ogra a fost groful Haller Ladislau. Încă de tânăr a devenit administratorul judeţului Maramureş. Fiind un om inteligent, şi-a făcut o bibliotecă proprie în castelul din Ogra. A tradus în limba maghiară una din operele principale ale lui Fenelon, Telemaque. Fiul său, Gabriel, a continuat cu planurile culturale ale tatălui său. Biblioteca sa e una din cele mai mari din regiune, iubitorii culturii franceze de aici puteau împrumuta cărţi din literatura franceză. Kazinczy Francisc, care a umplat la Ogra şi s-a întâlnit cu Haller Gabriel în Sibiu, l-a numit pe grof jumătate maghiar, jumătate francez. Groful a scris mai multe poezii şi îşi trimiteau scrisori cu renumiţi oameni din literatura maghiară din acea perioadă. Fiul său Haller Gabriel nu a îndeplinit nici o funcţie politică, cum nici fiul său Gheorghe, care şi-au dedicat timpul dezvoltării economice. În anii 1830 de exemplu, în Ogra s-a cultivat chiar şi ananas, în sere.