Case la prețuri mici și stimulente financiare. Țările din Europa care încearcă să se repopuleze

Calabria, Italia. Sursă foto: Pixabay

Multe comunități rurale din Europa se confruntă cu scăderea populației pe măsură ce tinerii migrează spre marile orașe. Pentru a combate depopularea și a revitaliza economia locală, autoritățile din diverse țări europene oferă stimulente financiare – de la sume de bani și subvenții pentru locuințe până la teren sau case la preț simbolic – celor dispusi să se mute acolo.

Case la prețuri mici și stimulente financiare. Țările din Europa care încearcă să se repopuleze

Satul montan Albinen din cantonul Valais, Elveția, oferă subvenții generoase noilor rezidenți pentru a-și mări populația (în prezent sub 300 locuitori). Programul local de relocare – implementat inițial în 2017 – a atras atenția internațională și continuă să genereze zeci de cereri pe zi.

Autoritățile oferă un stimulent în valoare de 25.000 CHF (circa 25.300 €) pentru fiecare adult și 10.000 CHF (circa 10.120 €) pentru fiecare copil care se relochează în sat. În total, o familie cu doi copii, de exemplu, poate primi peste 50.000 € la mutare.

Însă sunt și o serie de condiții de respectat. Cel puțin un adult din familie să aibă sub 45 de ani, solicitantul să fie cetățean elvețian sau străin cu permis de ședere C (rezidență permanentă) în Elveția. De asemenea, noul locuitor trebuie să achiziționeze o locuință în Albinen în valoare de peste 200.000 CHF (~202.000 €) și să se angajeze să locuiască efectiv în sat cel puțin 10 ani. Dacă pleacă înainte de 10 ani, va trebui să ramburseze integral subvenția primită.

O mică insulă din Grecia își așteaptă locuitorii

Pe mica insulă izolată Antikythera, aflată între Creta și restul Greciei, autoritățile locale au lansat în 2019 un program ambițios de repopulare, gândit în special pentru familiile numeroase. Comunitatea are doar câteva zeci de locuitori, iar scopul inițiativei este să readucă viață în sat, să susțină școala și să redea perspectivă economică unui loc care risca să dispară treptat de pe hartă.

Pentru a-i convinge pe oameni să se mute acolo, programul oferă stimulente considerabile: 500 de euro pe lună, adică aproximativ 6.000 de euro pe an, acordați fiecărei familii cu copii care se stabilește pe insulă. Pe lângă sprijinul financiar, noii veniți primesc și locuință gratuită, de obicei una dintre casele nelocuite, precum și ajutor pentru hrană — un început important pentru cei dispuși să-și schimbe complet stilul de viață.

Eligibilitatea vizează prioritar familiile cu cel puțin trei copii și, în special, cetățeni greci sau de origine greacă, însă și familiile străine pot fi acceptate dacă se angajează să locuiască permanent pe insulă și să se integreze. Viața pe Antikythera este liniștită și izolată, accesibilă doar cu feribotul, dar oferă simplitate, natură și o comunitate mică, unită. Programul, dezvoltat în parteneriat cu Biserica Ortodoxă locală, încearcă să reconstruiască viitorul insulei, pas cu pas, prin atragerea oamenilor dispuși să rămână acolo pe termen lung.

Un oraș din Croația vinde case cu 13 eurocenți

Orașul Legrad, din nordul Croației, a atras atenția Europei printr-o strategie surprinzătoare menită să readucă viață unei comunități aflate în declin. Începând cu 2018, autoritățile au decis să scoată la vânzare casele părăsite pentru suma simbolică de 1 kună, echivalentul a doar câțiva eurocenți. Ideea a fost simplă: să ofere o șansă reală persoanelor sau familiilor care nu-și permit o locuință proprie, în timp ce orașul câștigă noi locuitori.

Pe lângă prețul aproape gratuit al caselor, municipalitatea a pus la dispoziție și fonduri suplimentare pentru renovări. De exemplu, în 2019, fiecare familie acceptată în program a primit aproximativ 3.500 de dolari (circa 3.100 de euro) pentru reabilitarea locuinței cumpărate. Cu toate acestea, majoritatea caselor sunt vechi, nelocuite de ani buni și necesită investiții serioase, iar cei care intră în program trebuie să fie pregătiți atât financiar, cât și logistic, pentru a le readuce la un standard decent.

Eligibilitatea este strictă: solicitanții trebuie să aibă sub 45 de ani, cazier curat și să nu mai dețină alte proprietăți. Deși proiectul a stârnit interes inclusiv din străinătate, birocrația croată și regulile de imigrare au limitat accesul candidaților din afara țării, motiv pentru care autoritățile s-au concentrat în principal pe cetățenii croați. Chiar și așa, programul a generat sute de cereri și a arătat că, atunci când există stimulente concrete, chiar și un mic oraș de graniță, situat aproape de Ungaria, își poate construi treptat o nouă poveste.

Și în Spania se regăsesc astfel de programe

Calabria, Italia oferă unele dintre cele mai mari stimulente financiare din Europa.

Regiunea Calabria, din sud-vestul Italiei, a propus una dintre cele mai îndrăznețe inițiative europene pentru a readuce viață satelor aproape abandonate. Programul, cunoscut drept „Venit de reședință activă”, are un dublu obiectiv: atragerea de noi locuitori în localitățile cu maximum 2.000 de oameni și reînvierea economiei locale prin activități productive. Într-o zonă marcată de migrație masivă și îmbătrânirea populației, autoritățile au decis să transforme relocarea într-o oportunitate financiară reală pentru cei dispuși să pornească de la zero aici.

Stimulentele sunt impresionante: până la 28.000 de euro per persoană, bani nerambursabili, acordați fie într-o tranșă, fie eșalonat pe câțiva ani. Ideea este ca noii rezidenți să aibă resurse pentru primele cheltuieli, instalare și investițiile inițiale. Programul nu înseamnă însă doar mutare; este o invitație la a construi ceva durabil. De aceea, solicitanții trebuie nu doar să se stabilească în Calabria, ci să contribuie activ la dezvoltarea locală.

Eligibilitatea vizează în special adulții de până la 40 de ani, care se angajează să se mute în 90 de zile de la aprobare și să deschidă o afacere sau să se angajeze în zonă. Domeniile încurajate sunt cele de care comunitățile au nevoie: turism rural, agricultură, meșteșuguri, mic comerț, servicii. În multe sate, locuințele sunt ieftine sau pot fi obținute la costuri minime, iar peisajele — între mare și munți — oferă un cadru atractiv pentru un nou început. Nu întâmplător, programul Calabriei a devenit un studiu de caz internațional despre cum pot fi salvate „satele-fantomă” atunci când politica publică mizează pe oameni și inițiativă.

Programele „Case la 1 euro” în Italia

Italia a devenit un simbol al inițiativelor creative de revitalizare rurală prin programul „Case la 1 euro”, care a continuat să atragă atenție și în 2025. Ideea este simplă și spectaculoasă: primăriile din sate și orășele afectate de depopulare scot la vânzare case vechi, uneori aproape abandonate, la prețul simbolic de 1 euro. Obiectivul nu este câștigul financiar, ci atragerea de rezidenți noi care să investească în renovare, să readucă viață în centrele istorice și să susțină micile economii locale.

Mecanismul funcționează prin apeluri publice lansate de autoritățile locale. Doritorii cumpără casa cu 1 euro, dar semnează un angajament ferm de renovare în 1–3 ani, în funcție de localitate. De obicei, este cerut și un depozit de garanție — câteva mii de euro — returnat după finalizarea lucrărilor. Cheltuielile reale vin ulterior: structură, acoperiș, instalații, finisaje. Deși investiția poate ajunge la zeci de mii de euro, recompensa este o proprietate istorică într-o zonă pitorească, dobândită la un cost de achiziție aproape nul, potrivit We Forum.

Exemplele sunt numeroase și răspândite pe hartă. Sicilia a deschis drumul cu localități precum Gangi, Sambuca di Sicilia sau Troina, iar conceptul s-a extins apoi în Sardinia (Ollolai, Nulvi), în Abruzzo și Toscana, dar și în sud, în Puglia sau Calabria. Unele orașe au combinat casele ieftine cu granturi și chirii simbolice pentru antreprenori, creând un pachet de relocare mai atractiv. Interesul a rămas ridicat, iar presa internațională continuă să relateze despre cei care își încearcă norocul cu o casă de 1 euro și un nou început în Italia.

Totuși, programul vine și cu condiții clare și cu realism financiar. Fiecare comună stabilește propriile reguli privind termenele, planurile de renovare, eventuală obligativitate de rezidență și chiar deschiderea unei mici afaceri. Multe proprietăți sunt într-o stare precară, fără utilități, necesitând bugete și răbdare. Tocmai de aceea, autoritățile subliniază că „1 euro” este doar punctul de start. Cu toate acestea, pentru cine caută liniște rurală, patrimoniu autentic și o legătură mai strânsă cu comunitatea locală, aceste programe au demonstrat că pot transforma ruinele în case locuite — și satele uitate în locuri din nou pline de viață.

Portugalia, sprijin financiar oricui vrea să trăiască la țară

Portugalia a lansat programul național Emprego Interior MAIS pentru a reechilibra țara din punct de vedere demografic și economic, încurajând mutarea oamenilor către zonele slab populate din interior. Ideea de bază este ca statul să îi sprijine pe cei dispuși să își părăsească marile orașe sau chiar să vină din străinătate și să se stabilească într-un sat, unde pot lucra, deschide mici afaceri și contribui la comunitate. Programul nu este limitat doar la portughezi – este deschis și străinilor, atâta timp cât respectă regulile de ședere și muncă.

Sprijinul financiar pornește de la 2.633 de euro ca ajutor de bază pentru relocare și crește cu 20% pentru fiecare membru de familie care se mută împreună cu solicitantul. În plus, se rambursează parțial costurile de transport și mutare a bunurilor, astfel încât totalul poate ajunge la aproximativ 4.800–4.900 de euro per familie. În multe sate portugheze, această sumă poate acoperi aproape un an de chirie pentru o casă modestă, ceea ce transformă mutarea într-o decizie mai realistă pentru cei care își fac planuri pe termen mediu.

Eligibilitatea vizează persoanele care se mută pentru a lucra efectiv în interiorul țării: angajați, liber-profesioniști, antreprenori sau lucrători remote. Sunt acceptați și șomerii care găsesc un job în aceste zone, precum și portughezii care revin din diaspora. Condițiile sunt clare: contract de muncă de cel puțin 12 luni, mutarea domiciliului într-un interval de 90 de zile față de începerea jobului și menținerea reședinței cel puțin un an. Programul nu poate fi combinat cu alte scheme de repatriere, dar poate merge în paralel cu facilități locale oferite de primării.

De la lansarea sa în 2020, măsura a atras mii de beneficiari și a direcționat relocările mai ales către regiunile Centru, Alentejo și Nord. În paralel, tot mai multe municipalități completează ajutorul național cu propriile stimulente – reduceri de taxe, bonificații locale sau sprijin logistic pentru cei care se instalează. Dincolo de sume, miza este una strategică: revigorarea satelor, menținerea serviciilor publice și crearea unui nou echilibru între litoralul aglomerat și interiorul rural. Pentru mulți, aproape 5.000 de euro pot fi exact impulsul care transformă o dorință vagă într-un plan concret de viață într-un sat portughez liniștit.