Evenimentul Zilei > Justitie > Când vom avea un nou procuror-șef DIICOT. Precizările ministrului Predoiu
Când vom avea un nou procuror-șef DIICOT. Precizările ministrului Predoiu

Când vom avea un nou procuror-șef DIICOT. Precizările ministrului Predoiu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, punerea în dezbatere publică, până pe 31 martie 2021, a mai multor proiecte importante, precum desființarea Secției Juridice din cadrul Parchetului ÎCCJ, funcționarea CSM și Legea privind statutul judecătorilor și procurilor. De asemenea, Predoiu a oferit clarificări despre statutul procesului de numire a unui nou procuror-şef DIICOT și estimarea duratei acestuia.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, spune că va lansa „la un moment dat” procedura de numire a unui numirii unui nou procuror-şef al DIICOT, în locul demisionarei Giorgiana Hosu. El afirmă că va „reflecta” și se va consulta cu procurorul general și cu procurorii din CSM dacă va aștepta intrarea în vigoare a noii proceduri de numire, estimată în primăvara lui 2021, sau dacă va declanșa procedura pe actuala legislație.

Procuror-șef mai devreme de 6 luni?

” E de cântărit dacă așteptăm noile legi sau dăm întâietate unui obiectiv de a stabiliza cumva această funcție. Depinde și de modul în care toată lumea va ști să copereze. Am prevăzut un termen de 6 luni pentru dezbaterea legilor, dar nu ne oprește nimeni să ne înțelegem mai repede”.

El a spus că acum există toate premisele ca instituţia să funcţioneze și „nu este o urgență de o asemenea gravitate încât să spunem că mâine trebuie să facem ceva”.

„Acum situația este diferită – nu avem o întreagă pleiadă de funcții goale, avem o singură funcție, deja instituția e turată într-un ritm de lucru, are și adjunct. Nu e o urgență de o asemenea gravitate încât să spunem că mâine trebuie să facem ceva. Asta nu înseamnă că trebuie neglijată problema. Nici așa un termen lung nu e rezonabil (n.r. – până la intrarea în vigoare a noii legi), trebuie cântărit”, a declarat Predoiu, potrivit Hotnews.

Ministrul Justiției a mai spus că nu va lua o decizie până când nu se va consulta cu procurorul general și cu procurorii din CSM. Hosu a demisionat din funcția de procuror-șef al DIICOT în 24 septembrie, în contextul în care soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat joi la 3 ani de închisoare cu suspendare. Giorgiana Hosu a fost numită în funcția de procuror-șef al DIICOT în martie, prin decret semnat de Klaus Iohannis, în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Adio Secția Specială

În cadrul aceleiași conferințe, Predoiu a mai anunţat punerea în dezbatere publică, până pe data de 31 martie 2021, a propunerilor de modificare a legilor Justiţiei – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Predoiu a precizat, în cadrul conferinţei de la sediul MJ, că printre modificările propuse se numără desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor – eliminarea încadrării fără concurs, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară şi eliminarea restricţiilor în ceea ce priveşte libertatea de exprimare a magistraţilor.

„Am aliniat mai bine, credem noi, aşa-zisul principiu al separaţiei carierelor între judecători şi procurori la Constituţia ţării. Am asigurat receptarea în plan legislativ a recomandărilor organismelor europene, instituite prin cunoscutele rapoarte MCV şi acordurile Comisiei de la Veneţia. Se adaugă receptarea jurisprudenţei CEDO cu impact asupra sistemului de organizare în justiţie a statutului magistraţilor”, a declarat Predoiu.

Procurorul poate ataca decretul de revocare al Președintelui

Ministrul Justiţiei a enumerat modificările propuse la cele 3 legi, printre care se numără:

* Profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor, prin eliminarea oricăror modalităţi de intrare în magistratură fără concurs (…).

* Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor – introdusă în 2018.

* Întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară. Micşorarea pragului de vechime impus procurorilor în funcţii de conducere de rang înalt având în vedere realităţile din teren.

* Ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire în funcţii de conducere de rang înalt a procurorilor şi restabilirea echilibrului între actorii implicaţi în procedura de numire – ministrul Justiţiei – preşedintele României – CSM.

* Eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor (…), criticate în toate rapoartele de ţară.

* Creşterea duratei mandatelor funcţiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani.* Desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, context în care proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete.

* Reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum şi procedura de revocare a procurorilor numiţi în cadrul DNA şi DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia (opinia 924/2018) şi deciziile CCR (Decizia nr. 33/2018).

* Reafirmarea rolului constituţional al CSM, acela de garant al independenţei justiţiei, context în care au fost redate Plenului CSM o serie de atribuţii, amputate prin modificări legislative aferente anului 2018 (Legea nr. 234/2018). Conform proiectului, aspectele generale şi comune ale carierei magistraţilor şi organizarea instanţelor şi parchetelor sunt date în competenţa Plenului.

* Reformarea sistemului de alegere a membrilor judecători şi procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin.

* Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct ai Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de Plenul CSM, în urma unui concurs organizat de CSM prin INM.

DNA, puteri sporite

În proiectul de lege privind CSM, Ministerul Justiţiei propune ca activitatea plenului şi a secţiilor să se desfăşoare în două sesiuni ordinare şi în sesiuni extraordinare. Conform documentului, între sesiuni, membrii care au calitatea de magistrat îşi vor desfăşura activitatea la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM, care au activitate permanentă.

O altă modificare propusă priveşte sistemul de alegere a membrilor CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin la care participă toţi judecătorii, respectiv toţi procurorii la nivel naţional.

Conform proiectului, acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de către Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de către ministrul Justiţiei sau de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de către Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de către ministrul Justiţiei sau de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Atât inspectorul-şef, cât şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi în funcţie de plenul CSM, în urma unui concurs organizat (…) prin Institutul Naţional al Magistraturii”, se menţionează în expunerea de motive.

În proiectul de lege privind organizarea judiciară, Ministerul Justiţiei propune desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), dosarele urmând să fie preluate de alte parchete, conform competenţei. Conform sursei citate, actele de procedură îndeplinite în aceste cauze anterior intrării în vigoare a noii legi, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, vor rămâne valabile.

Proiectul prevede expres că „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

O prevedere similară se referă la faptele aflate în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Proiectele de modificare a legilor justiţiei vor rămâne în dezbatere publică până pe data de 31 martie 2021.

 

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: