Nicolae Ceauşescu dădea pe 4 februarie 1967 startul construirii primei autostrăzi din România, care avea să lege Bucureştiul de Piteşti.
Ceea ce este aproape de necrezut astăzi când ne uităm pe harta rutieră a țării, autostrada București-Pitești era parte a unui plan gândit înainte de al doilea război mondial. Pentru autostrada București-Pitești, comuniștii lui Ceuașescu au folosit 450 000 de tone de asfalt.
Primii 95 de kilometri au fost inaugurați1973. “Autostrada Bucureşti a reprezentat un pas uriaş în dezvoltarea infrastructurii României şi a însemnat enorm pentru Uzinele Dacia şi pentru judeţul Argeş. Obiectivul, luat în calcul în contextul unui plan mult mai măreţ şi care, la 1969, făcea parte din ceea ce, acum, se cheamă Coridorul IV de Transport Pan-European, n-a fost însă doar meritul «Epocii de aur». România avea încă dinaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi. Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie la îmbunătăţirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale. Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, explica, pentru „Adevărul“, sociologul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti.
O ilustrație de arhivă din revista Flacăra dovedește că harta autostrăzilor României din 1968, în viziunea lui Nicolae Ceaușescu, se suprapune perfect peste proiectul coridorului IV pan-european, încă nefinalizat nici la aproape șase decenii distanță. Acesta urma să lege Europa Occidentală de Orient.
Planul din 1968 prevedea o rețea de autostrăzi de 3.200 km care lega toate regiunile istorice ale României, de la Nord la Sud și de la Est la Vest.
Proiectele originale din epoca Ceaușescu prevedeau rute care coincid nu doar cu coridoarele IV și IX de autostrăzi, încă de actualitate, ci și cu Autostrada Transilvania. De asemenea, pe hartă figura și un traseu inedit: autostrada Oltenia-Litoral, care traversa sudul ţării, de la Vama Veche, până la Constanţa, Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Timişoara.
Din cei 3.200 km promiși, până la Revoluţie, regimul lui Nicolae Ceaușescu a finalizat doar 113 km de autostradă, 96 km pe ruta Bucureşti-Piteşti și 17 km pe ruta Feteşti-Cernavodă.
Traseele europene importante s-au stabilit în 1972, atunci când a fost semnat acordul TIR, iar România lui Nicolae Ceaușescu a semnat acest acord, mai ales că pe teritoriul țării noastre a fost trasat unul din cele mai importante culoare europene – IV, sau actul TEN –T, scrie ramnicuvalceaweek.ro.
Era vorba de traseul prin care Europa Occidentală era legată de Orient, iar, la acea oră, cei mai mari transportatori de marfă din Europa de Est care aveau nevoie de infrastructură erau turcii.
Recomandările noastre
