Situația reținerii fondurilor a fost reclamată de medicii de familie din Harghita, însă este valabilă peste tot în țară.

Mai concret, sunt trei variante în care doctorii de familie ajung să plătescă din buzunar rețetele în regim de compensare, prescrise prin sistemul public de asigurări:

1. Medicii au eliberat rețete compensate 100% unor asigurati din categoria persoane cu handicap, care de fapt nu aveau această calitate și nu beneficiau de compensare sută la sută, ci mai mică. Sistemul informatic, când este intorogat de medici, îi încadrează însă pe pacienți în categoria persoane cu handicap.

2. Au dat rețete compensate 90% de pe lista B unor asigurați care au o pensie mai mare de 700 lei și, în consecință, nu puteau beneficia decât de o compensare mai mică (de regulă 50 la sută din prețul medicamentului).

3. Au efectuat servicii medicale (analize, rețete compensate, consultații) unor asigurați care în evidențele caselor de asigurări figurează internați în spital și, în consecință, nu aveau dreptul la acest tip de servicii medicale.

„Nu plătim banii, ni se opresc pur și simplu”

„Sunt medici cărora li s-au oprit și câteva mii de lei pentru rețete compensate cu erori. Acești bani nu îi plătesc doctorii, ci pur și simplu le sunt opriți, ceea ce nu este legal. Ce vină avem noi dacă SIUI-ul (sistemul informatic unic integrat) ne furnizează date false? Administrarea sistemului de asigurări este obligația caselor de sănătate, nu a noastră, iar această atribuție nu se poate declina legal către medicii de familie”, ne-a declarat președintele Asociației Societatea Medicilor de Familie Harghita, dr. Soós Szabó Klára.

Cine e de vină: parțial sistemul, parțial birocrația

Majoritatea celor 150 de medici de familie din Harghita au fost nevoiți să plătescă din buzunar rețetele pacienților. Pentru că nu se consideră însă vinovați de aceste erori, medicii au trimis o scrisoare deschisă Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Casei Județene Harghita.

„Solicităm respectuos să respectați legea. Medicul de familie în mod obligatoriu trebuie să lucreze cu datele furnizate de către CNAS, CJAS prin SIUI. Iar pentru corectitudinea datelor din SIUI nu medicul de familie răspunde, nu el validează aceste date referitoare la starea și calitatea de asigurat, ci CNAS si CJAS. Motiv pentru care aceste instituții trebuie să răspundă pentru aceste inadvertențe și nu medicul de familie”, solicită doctorii.

Reprezentanții caselor de asigurări știu de toate aceste probleme, însă corectarea lor nu este tocmai simplă. „Pentru situația în care pacientul este internat, iar medicul de familie dă o rețetă, SIUI are o problemă pentru că nu atenționează, însă pentru cazurile în care nu este corectă calitatea unui asigurat de vină poate fi corespondența între instituții”, ne-a explicat șeful uneia dintre cele mai mari case de asigurări din țară.

„De cele mai multe ori, medicii nu recuperează de la pacienți banii opriți pe rețete, trebuie să cazi la tocmeală cu pacientul. E degradant în ce hal sunt aduși doctorii din această țară.”
DR. SOÓS SZABÓ KLÁRA, președinte Asociația Societatea Medicilor de Familie Harghita

Bebelușii, „invizbili” până la 3 luni

Până la vârsta de trei luni, copiii nu sunt validați în sistemul informatic, ceea ce înseamnă că nu apar ca asigurați și nu pot beneficia de niciun fel de servicii medicale în această perioadă. „Ni se argumentează că datele cu nou-născuții trebuie trimise la București. Și dacă mă duc personal de la Harghita la București nu îmi ia trei luni. Banii pentru primele luni de îngrijire nu îi primim niciodată, pentru că nu ni se dau fonduri retroactiv”, mai spune dr. Soós Szabó Klára. De asemenea, după vârsta de 18 ani, pacienții sunt scoși automat din sistem. Dacă sunt studenți trebuie să aducă o dovadă scrisă pentru a primi din nou servicii medicale.