Actualitate
"Calea dreaptă", alianţa încropită de Ciorbea: Revoluţionarii lui Mărieş, pretendenţi la funcţii în PNţCD, partidul atom
Este anul alianţelor politico-populare de tot felul. După crearea ACD, USL şi vehicularea necesităţii unei Mişcări Populare, Victor Ciorbea încearcă să-şi revigoreze partidul, PNţCD, prin atragerea revoluţionarilor şi foştilor deţinuţi în mai nou intitulata Alianţă politico-civică "Calea Dreaptă". Măcinaţi de lupte interne cu mai mulţi poli de conducere proclamându-şi întâietatea în faţa rivalilor, ţărăniştii grupaţi în jurul fostului premier i-au momit pe membrii Asociaţiei "21 Decembrie 1989", cu carnetul de membru PNţCD şi promisiunea unei pleiade de funcţii în partid la nivel central şi local în schimbul sprijinului acestui ONG pentru a pune prima cărămidă la noua "Cale Dreaptă".
Revoluţionari îmbrăcaţi în haine ţărăniste. Mărieş, prim-vice peste treimea lui Ciorbea din PNţCD Ce înseamnă pentru preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie 1989", Teodor Mărieş, "Calea Dreaptă"? În primul rând, funcţia de primvicepreşedinte în PNţCD, garantată de protocolul de constituire a alianţei politico-civice, alături de alte posturi în acest mic partid: un vicepreşedinte, un primvicepreşedinte la organizaţia de tineret a PNŢCD. De asemenea, câte un reprezentant al al asociaţiei va primi una din primele trei funcţii de conducere la nivel judeţean şi local. "Având în vedere faptul că Asociaţia '21 Decembrie 1989' s-a implicat în ultimul an în demersurile de unificare ale Partidului Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat, a cărui activitate o consideră necesară la nivelul celei de referinţă din perioada conducerii de către Seniorul Corneliu Coposu, pentru aducerea la îndeplinire a prezentului Protocol de Constituire a Alianţei Politico-Civice 'Calea Dreaptă pentru Justiţie şi Dezvoltare', părţile convin: un reprezentant al Asociaţiei va deţine una din funcţiile de prim-vicepreşedinte al PNŢCD", relevă protocolul. "În ceea ce priveşte colaborarea parlamentară şi la nivelul administraţiei publice centrale, în cadrul instituţiilor aflate sub coordonarea Parlamentului, Guvernului, ministerelor, precum şi al administraţiei publice locale se va încheia o înţelegere separată, de acelaşi nivel cu prezentul protocol", se arată în textul protocolului, care este deschis semnării şi de către alte formaţiuni politice sau civice. Obiective: respectarea principiilor şi valorilor PNţCD Protocolul mai prevede că "părţile semnatare încheie şi se obligă să respecte prezentul protocol prin care se constituie Alianţa Politico-Civică "Calea Dreaptă pentru Justiţie şi Dezvoltare" cu următoarele obiective principale: Alianţa se obligă să respecte principiile, valorile şi programul PNŢCD". Părţile îşi propun să acţioneze pentru consolidarea PNŢCD ca forţă politică morală a societăţii româneşti şi promovarea acestuia ca alternativă viabilă în "situaţia politică gravă din România".
Unul din obiectivele propuse îl constituie şi reintegrarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei în spaţiul cultural, spiritual şi etnic românesc şi european, într-o Europă Unită în diversitate, pe baza valorilor şi tradiţiilor europene consacrate, precum şi consolidarea legăturilor cu românii de pretutindeni.
Alte obiective menţionate în protocol: sunt aflarea adevărului despre evenimentele din perioada decembrie 1989 - iunie 1990 şi în special despre crimele săvârşite în acel timp, stabilirea vinovaţilor şi sancţionarea acestora pentru faptele penale de represiune asupra manifestanţilor, susţinerea soluţionării juste a procesului comunismului instaurat în România, prin ocupaţia sovietică, precum şi adoptarea legii lustraţiei în forma susţinută de Societatea Timişoara, Asociaţia "21 Decembrie 1989", Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi PNŢCD. Mişcarea Populară mai atractivă decât PNL. Foşti deţinuţi politici, momiţi în proiect Protocolul este deschis semnării şi altor formaţiuni politice sau membri ai societăţii civile. Noua alianţă mai poartă în prezent negocieri cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Alianţa Civică, Societatea Timişoaraşi alte "circa zece organizaţii, asociaţii pro-monarhiste", precum şi cu asociaţii de studenţi şi de tineret. Recent, Ciorbea a susţinut că nu exclude nici participarea într-o viitoare Mişcare Populară iniţiată de PDL. Declaraţia sa a stârnit reacţia dură a mai vechiului său aliat liberal, liderul Crin Antonescu îndemnându-l pe fostul premier să negocieze numai cu Traian Băsescu, deoarece USL nu are trebuinţă de acesta atât timp cât are dileme şi nu se poate decide pe cine să aleagă dintre Traian Băsescu şi USL. Partidul cât un atom. 1% divizat la trei! Ciorbea are însă destule probleme în interiorul formaţiunii sale politice. Trei tabere îşi dispută întâietatea asupra conducerii PNţCD: gruparea lui Aurelian Pavelescu - Petre Miluţ, aripa lui Victor Ciorbea - Gheorghe Ciuhandu - Ion Diaconescu şi oamenii lui Eugen Moiescu. Fiecare se consideră preşedinte ales prin congres statutar. Deşi obiectivul lor anunţat public este tocmai reconcilierea şi unificarea PNŢCD, niciuna din părţi nu a mişcat un deget pentru a contribui la acest proces, preferând întreţinerea actulai stări de lucruri care a făcut din PNţCD un partid de nici 1% în opţiunile de vot ale românilor. Situaţia, aparent fără ieşire, în care se zbate de ani buni acest partid a făcut ca în cercurile politice să fie gustat un banc: "Ce e mai mic decât atomul şi totuşi se divide? PNţCD-ul!"
Recomandările noastre
