Credincioșii se vor putea închina în fața cinstitului brâu al Maicii Domnului începând de duminică dimineață. Tot în biserica Sfântul Gheorghe-Nou, credincioșii se vor putea ruga și la racla cu mâna făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae.

Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenia (Grecia) va fi adus în pelerinaj, în perioada 4-7 decembrie, la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, cu ocazia prăznuirii hramului de iarnă al acestui locaş, sărbătorit de Sfântul Nicolae.

Patru zile de pelerinaj

Credincioșii se vor putea închina și la racla cu mâna făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, începând de duminică, a anunțat preotul paroh Emil-Nedelea Cărămizaru.

Potrivit unei postări pe Facebook, duminică dimineața va avea loc primirea delegaţiei de la Mănăstirea Kato Xenia - Grecia, ce aduce în pelerinaj Cinstitul Brâu a Născătoarei de Dumnezeu şi aşezarea sfântului odor, alături de mâna Sfântului Ierarh Nicolae.

Credincioșii vor avea acces în biserică duminică între orele 9.00-22.00, luni între orele 7.00 și 22.00, marți între orele 6.00 și 22.00, dar și miercuri între orele 8.00 și 22.00.

„Programul liturgic este adecvat acestor zile dedicate hramului de iarnă al Bisericii Voievodale Sf. Gheorghe-Nou din Bucureşti, Sfânta Liturghie urmând a începe de la ora 10.00, fiind precedată de Slujba Utreniei. Excepţie face ziua de marţi, la Sărbătoarea Sfântului Nicolae, când Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie Arhierească va avea loc de la ora 9.30, urmând a fi oficiată de Episcopul Vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanul, delegatul Patriarhului Daniel, la ziua hramului bisericii“, se arată în mesajul de pe Facebook.

Țesut de Maica Domnului

Potrivit scrierilor bisericești, Cinstitul Brâu a fost ţesut de însăşi Maica Domnului din fire de cămilă, şi după adormire, în momentul înălţării ei la ceruri, a fost dăruit Sfântului Apostol Toma.

Cinstitul Brâu a fost mutat din Ierusalim în Cetatea Constantinopolului în timpul anilor de domnie ai împăratului Arcadie (395-408), fiul lui Teodosie cel Mare. Cu gândul de a proteja capitala imperiului şi pe locuitorii acesteia, împăratul l-a aşezat într-un sipet pe care l-a numit "racla sfântă".

De atunci, racla n-a mai fost deschisă decât pe vremea împăratului bizantin Leon cel Înţelept (886-912), cu scopul de a o vindeca pe împărăteasa Zoe, care era chinuită de un duh necurat.

În semn de recunoştinţă, împărăteasa Zoe a brodat Brâul cu fir de aur. În a doua jumătate a sec. al XII-lea, Brâul a fost împărţit în fragmente, care au fost dăruite mai multor biserici, potrivit Agerpres.