Arabia Saudită își ridică mâna de pe toate moscheile aflate în exteriorul țării. Și nu sunt puține.

Secretarul general al Ligii Islamice Mondiale a anunțat că Riad nu va mai gestiona și finanța lăcașurile de cult aflate dincolo de granițele regatului.

Fost ministru saudit al Justiției și secretar general al Ligii Islamice Mondiale, fondată la Mecca, în 1962, Mohammad bin Abdulkarim al-Issa nu este omul care se joacă cu vorbele.

Într-un interviu acordat cotidianului Le Matin Dimanche din Lausanne, el a anunțat că a sosit timpul „ca marea moschee din Geneva să fie încredințată unui consiliu de administrație elvețian, reprezentativ, cu un președinte ales”.

Cu alte cuvinte, Fundația culturală islamică, care gestiona marea moschee din Geneva din 1978, se dezangajează de orice gestionare, administrare sau finanțare a moscheii.

Moscheea, inaugurată de fostul suveran Khaled bin Abdelaziz, se află în mâna „comunității musulmane din Geneva și din regiune”, notează Le Point. Mohammad bin Abdulkarim al-Issa a adăugat: „Vom opri frinanțarea. Altfel, ar însemna că vom continua să-i influențăm”.

Pe ce mâini ajung moscheile?

Această adevărată lovitură de teatru, în condițiile des vehiculatei teorii a „islamizării Elveției”, nu se limitează doar la marea moschee din Geneva, secrtarul general al Ligii Islamice Mondiale adăugând: „Vom lua dispoziții similare în toată lumea. Peste tot va exista un consiliu de administrație local, pus în funcțiune în coordonare cu autoritățile naționale. În special din rațiuni de securitate. Trebuie vegheat că aceste moschei ajung pe mâini sigure. De aici încolo, nu vom mai interveni”.

Mohammad bin Abdulkarim Al-Issa, care este și președinte al Fundației culturale islamice din Geneva, a dat semne de deschidere încă din 2017, când a demis patru angajați ai fundației, din care trei erau aveau fișe S (pericol terorist) în Franța.

De la Coran până la morgă

Potrivit observatorilor, comunitățile musulmane din Elveția, și nu numai, vor avea mari dificultăți de a se organiza și a-și gestiona lăcașurile de cult, după dezangajarea bruscă a Arabiei Saudite.

Nemaivorbind de faptul că autoritățile locale, cum este cazul Franței, țară laică, nu au neapărat un cuvânt de spus în chestiunea gestionării lăcașurilor de cult.

Pe de altă parte, unii lideri musulmani din Elveția s-au bătut pentru independența marii moschei din Geneva vizavi de Arabia Saudită.

Însă tot ei regretă că dezangajarea Riadului s-a făcut „fără minimă consultare” cu comunitatea musulmană, în condițiile în care este dificil de găsit peste noapte persoane suficient de competente pentru a gestiona marea moschee din Geneva.

Aflată în cartierul Petit-Saconnex, în apropiere de organizații internaționale, cea mai mare moschee din Geneva are 17 salariați. În afară de locul de rugăciune propriu zis, există aici o sală de conferințe, o bibliotecă, o școală unde se predau limba arabă și învățăturile Coranului, o sală de festivități, o sală de sport, cluburi, etc. Și o morgă. Cine va finanța, peste noapte, aceste activități?

Unele moschei depind de cotizațiile credincioșilor și de donații private.

„Trebuie să vă diversificați resursele, dacă nu vreți să ajungeți la dependență”, a replicat implacabil secretarul general al Ligii Islamice Mondiale, care, pe de altă parte, este și președintele Consiliului mondial al savanților musulmani, din 2016.

Cadouri otrăvite?

A găsi peste noapte resurse păstrând în același timp independența este ușor de spus dar mai greu de făcut.

„Mai multe state, precum Maroc, Turcia sau Bosnia, au viziuni diferite asupra acestei situații și urmăresc evoluția ei. Dacă retragerea Ligii Islamice Mondiale ar însemna oferirea unui cadou altui stat, acesta ar putea fi un cadou otrăvit”, a estimat Hasni Abidi, director al Centrului de studii și de cercetare a lumii arabe și mediteraneene, cu sediul la Geneva.

Mohammad bin Abdulkarim Al-Issa (54 ans) ar putea face noi precizări în legătură cu acest subiect, luna viitoare.

El trebuie să se întoarcă la Geneva pentru a organiza o conferință de două zile cu privire la măsurile concrete care trebuie luate pentru a "încerca imunizarea tinerilor împotriva radicalizării". Creștinii și evreii vor participa la această conferință, a precizat Al-Issa.