Politica
Bolojan, despre incidentul cu jurnaliștii: Dacă vedeam, îi atrăgeam atenția să îi lase în pace
Ilie Bolojan / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Premierul Ilie Bolojan a calificat joi seara drept „un incident regretabil” situația în care un angajat al Guvernului a bruscat jurnaliști în holurile Parlamentului.
Într-un interviu acordat Digi24, șeful Executivului a afirmat că îi pare rău dacă cineva s-a simțit agresat și a precizat că nu a încurajat niciodată agresivitatea verbală sau fizică împotriva jurnaliștilor.
„N-am cerut niciunui angajat al Guvernului să facă altceva decât ceea ce este în fișa postului”, a subliniat premierul, reiterând că face declarații doar în cadru organizat.
Incidentul și reacția presei
Potrivit imaginilor surprinse de jurnaliști prezenți la Parlament, un ofițer de presă de la Guvern s-a plasat în fața jurnaliștilor, încercând să blocheze accesul lor către premier.
După un moment de tensiune, oficialul a împins cel puțin doi reporteri — unul de la Antena 3 CNN și unul de la postul public TVR — care încercau să se apropie pentru a-i adresa întrebări lui Bolojan.
Ulterior, reprezentanții presei au cerut explicații prin grupurile oficiale de comunicare ale Guvernului.
Incidentul a fost semnalat ca o încălcare a libertății de exprimare și dreptului jurnaliștilor de a-și desfășura activitatea.
Reacția Guvernului și măsurile inițiate
În aceeași seară, executivul a transmis un comunicat prin care a calificat gestul angajatului drept „exces de zel” și a anunțat deschiderea unei anchete disciplinare.
Din dispoziția şefului Cancelariei Prim‑Ministrului, Mihai Jurca, a fost constituită o comisie cu specialişti în domeniul juridic, comunicare și relații cu presa, însărcinată să verifice conduita ofițerului implicat.
„La nivelul Cancelariei Prim‑Ministrului a fost inițiată procedura privind cercetarea disciplinară prealabilă…”, precizează comunicatul oficial.
Reprezentanții Guvernului au asigurat, de asemenea, că „o astfel de situație nu se va mai repeta”.
Declarațiile prim‑ministrului
Joi seară, într-un interviu, Ilie Bolojan a făcut primele declarații publice legate de incident. El a spus că „este un incident regretabil” și că „îi pare rău dacă cineva s-a simțit într-o formă sau alta agresat de către angajatul Guvernului care era acolo în zona de presă.”
Sursă foto: Captură de ecran Facebook
De asemenea, premierul a subliniat că nu a încurajat niciodată „agresivitatea verbală, dar mai ales cea fizică împotriva nimănui și — bineînțeles — nici împotriva jurnaliștilor.”
El a explicat că nu a observat momentul respectiv:
„Eu am ieșit direct din sală, am plecat înspre lift. Deci n-am văzut ce s-a întâmplat… Dacă vedeam, îi puteam atrage atenția să îi lase pe jurnaliști în pace.”
Premierul a mai spus că nu a cerut angajaților Guvernului să facă altceva decât ce prevede fișa postului și că a rugat colegii să comunice clar cu toți cei care intră în contact cu presa, pentru a evita asemenea incidente pe viitor.
Politica comunicării Guvernului
Nu este pentru prima dată când Bolojan afirmă că preferă să comunice cu presa doar în cadru organizat. Aproximativ de la preluarea funcției de prim‑ministru, în 23 iunie 2025, el a organizat conferințe de presă și interviuri oficiale, evitând declarațiile improvizate în holurile instituțiilor.
Guvernul a subliniat în comunicatul său că intenția este de a controla accesul presei în mod organizat — o poziționare care, potrivit criticilor, limitează libertatea de exprimare și rolul presei de a urmări activitatea oficială a liderilor politici.
Consecințe și reacții în spațiul public
Incidentul a stârnit critici din partea unor redacții și organizații media, care îl consideră un semnal îngrijorător privind relația dintre Guvern și presă.
Mai multe articole intitulate „jurnaliști bruscați la Parlament” sau „oficial Guvern – exces de zel” reflectă preocuparea comunității de presă față de modul în care se gestionează accesul media la liderii politici. ebihoreanul.
De asemenea, cazul ridică întrebări despre condițiile în care presa poate adresa întrebări oficialilor și despre necesitatea unor garanții instituționale pentru libertatea de exprimare și independența jurnalistică.
