Bojdeuca lui Ion Creangă a fost renovată de specialiști în restaurare în conformitate cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice. Aceste precizări au fost făcute de președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, într-o replică adresată Academiei Române, conducerea instituției a acuzat faptul că lucrările de restaurare ar fi fost pervertite de o viziune înclinată spre „modernizare excesivă”.

Bojdeuca lui Creangă, din Iași este subiectul unui scandal imens din cauza lucrărilor de renovare și restaurare. Cei care au văzut imobilul, reabilitat, de Consiliul Județean, s-au declarat indignați. Aceștia susțin că noul așezământ nu mai seamănă deloc cu locuința marelui scriitor.

În acest scandal a intervenit și conducerea Academiei Române care a reclamat că „procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă, cu totul nepotrivită pentru a conserva atmosfera de odinioară”.

Bojdeuca lui Creangă nu mai respectă spiritul epocii

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, vizat direct de acuzații, susţine că renovarea clădirii s-a făcut cu specialiști în restaurare. El a dat o replică, într-o scrisoare adresată conducerii Academiei Române. Costel Alexe i-a invitat pe membrii din conducerea Academiei să participe la momentul redeschiderii oficiale a bojdeucii.

În scrisoarea transmisă, Costel Alexe a afirmat că Bojdeuca lui Creangă a mai trecut prin alte cinci procese de renovare sau restaurare. Ultima oară s-a întâmplat în 1984, când au fost înlocuite elementele structurale.

Președintele CJ Iaşi a precizat că restaurarea actuală s-a făcut în baza unor soluții arhitecturale şi tehnice care au urmărit consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice.

Replica lui Costel Alexe pentru Academia Română

Costel Alexe a declarat că lucrările de intervenţie la Bojdeuca lui Creangă s-au făcut cu restauratori avizaţi. El a precizat că aceștia au folosit atât materiale, cât şi tehnici tradiţionale în procesul de restaurare.

Președintele CJ Iași a subliniat că proiectul a fost realizat în conformitate cu planurile avizate în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice şi respectă condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente.

„Pe această cale, invit membrii Biroului Prezidiului Academiei Române la evenimentul ce va marca redeschiderea Ansamblului muzeal, nădăjduind că experienţa imediată cu universul literar pe care îl conservă Bojdeuca va fi mai grăitoare decât fotografiile de pe Internet sau alte surse neavizate de informare pe care le-aţi folosit pentru a vă întemeia opinia formulată în scrisoarea pe care mi-aţi adresat-o”, a precizat Costel Alexe.

Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Bojdeuca lui Creangă subiect de scandal public

Președintele CJ Iași face apel la Biroul Prezidiului Academiei Române să întreprindă demersurile pentru a  salva un alt obiectiv de patrimoniu. Este vorba despre „Casa şi Mausoleul Vasile Alecsandri" de la Mirceşti. Academia Română a câştigat prin hotărâre judecătorească aceste obiective, dar nu le-a preluat efectiv.

Printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean din martie 2023 s-a aprobat trecerea în domeniul privat al judeţului Iaşi a imobilului „Casa şi Mausoleul Vasile Alecsandri”. Astfel, monumentul istoric urmează să fie restituit către Academia Română.

Potrivit lui Costel Alexe, termenul legal privind custodia pentru „Casa şi Maousoleul Vasile Alecsandri” a încetat pe 9 noiembrie.

Academia Română a intervenit în scandalul renovării

Într-o scrisoare adresată lui Costel Alexe, conducerea Academiei Române a precizat că a luat act de faptul că renovarea primului muzeu literar din ţară, Bojdeuca lui Creangă, au fost încheiate.

Dar, au arătat academicienii, „procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă”.

„Casa de acum, renovată dincolo de limita kitsch-ului, a amuţit şi şi-a pierdut căldura. Ea nu mai vorbeşte despre o epocă importantă pentru memoria noastră culturală. Însemnele identitare au dispărut. Adânca tristeţe şi justificata revoltă a oamenilor de bun simţ izvorăsc din constatarea că o epocă a marilor libertăţi şi a unei incredibile expansiuni tehnologice pare să pună în primejdie multe vestigii ale culturii şi istoriei românilor, simboluri care au supravieţuit atrocităţii războaielor, calamităţilor naturale şi regimului comunist”, a transmis Academia Română.