Ministrul de Externe a declarat că votul negativ al Austriei este unul nejustificat care nu a putut fi anticipat, mai ales că inițial se pronunțase pentru aderarea României la Schengen. Bogdan Aurescu spune că motivul migrației, invocat de Austria nu stă în picioare în ceea ce privește România.

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu explică, în cadrul unui amplu interviu, cum a ajuns Austria să blocheze aderarea României la Schengen. El spune că schimbarea atitudinii Austriei a fost una bruscă și că nu putea fi anticipată.

„Tradiţional, Austria s-a numărat printre susţinătorii aderării României la spaţiul Schengen. Această susţinere s-a bazat şi pe cooperarea bilaterală foarte bună în materie de afaceri interne şi cooperare poliţienească.

Mai trebuie menţionat că, în dialogul politico-diplomatic pe care l-am avut constant cu Austria în ultimii ani, inclusiv în prima parte a acestui an, reprezentanţii Austriei ne-au asigurat de sprijinul pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

Ca atare, schimbarea bruscă a poziţiei Austriei pe acest subiect, la 18 noiembrie, la numai două zile de la Declaraţia Forumului Salzburg, nu numai că nu putea fi anticipată, dar a luat prin surprindere pe toţi partenerii europeni şi chiar pe partenerii de coaliţie din Austria.

Nu a existat anterior niciun semnal în sensul opoziţiei Austriei, în toate contactele ambasadei sau ale MAE ori MAI. Este clar că decizia politică a Austriei a fost luată brusc, fără preaviz. Ulterior, Austria şi-a menţinut o poziţie total inflexibilă pe acest subiect“, a spus Bogdan Aurescu.

Doar un pretext

Motivul invocat de Austria pentru votul său negativ a fost migrația ilegală. Statisticile europene arată în foarte clar că nu prin România ajung migranții în Austria.

„În ceea ce priveşte motivaţia Austriei, după cum a reieşit şi din declaraţiile publice ale cancelarului şi ministrului federal de interne, este invocată presiunea migratorie deosebită la care Austria este supusă în acest moment, prin faptul că găzduieşte 100.000 de migranţi ilegali.

România, prin Ministerul de Interne, a prezentat inclusiv la întâlnirile de la Viena statistici europene clare care arată că România nu se află pe ruta Balcanilor de Vest de migraţie ilegală şi că, în plus, nu este sursă relevantă pentru mişcările secundare în interiorul UE.

Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea că Austria nu a formulat solicitări punctuale de la România, ci, după cum au declarat şi public oficialii austrieci, solicită Comisiei Europene propuneri şi măsuri pentru gestionarea migraţiei ilegale pe ruta Balcanilor de Vest care determină în prezent presiunea migratorie din Austria.

România va continua, ca şi până acum, să se implice şi să susţină la nivelul UE măsuri eficiente şi echilibrate care să conducă la o gestionare durabilă a fenomenului migraţiei, un subiect deosebit de sensibil şi care continuă să genereze, din păcate, dificultăţi pentru multe state membre. România, care nu este o parte a problemei, va fi, ca şi până acum, o parte a soluţiei europene“, a mai spus Bogdan Aurescu.

Noi demersuri

De la 1 ianuarie, Suedia va prelua preşedinţia rotativă semestrială a Consiliului European și a anunțat că susține aderarea României la Schengen. „Cu siguranţă, aşa cum spunea şi preşedintele Iohannis la Bruxelles, vom continua demersurile diplomatice pentru a obţine o decizie pozitivă în cazul aderării României la Schengen.

Vom continua dialogul cu toţi partenerii europeni, inclusiv cu Austria, cu Comisia Europeană, pentru a identifica căile de ieşire din acest blocaj creat prin votul negativ de la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.

Sunt complet greşite afirmaţiile că nu contează ce s-a făcut până acum şi că o luăm din nou de la zero. Dimpotrivă, construim pe tot ce s-a obţinut până acum“, a mai spus ministrul de Externe.

Împreună cu Bulgaria

În ultima vreme s-a tot vorbit de decuplarea României de Bulgaria în acest demers. Bogdan Aurescu spune încă că cele două țări au făcut eforturi comune și că este puțin probabil să se întâmple acest lucru.

„România şi Bulgaria au declanşat în comun anul acesta, prin declaraţia din martie, tot acest flux procedural care a condus la înscrierea subiectului aderării pe agenda Consiliului JAI. De asemenea, trebuie spus că, în pregătirea Consiliului JAI, au fost pregătite formule care puteau să ducă, dacă ar fi fost acceptate de toţi participanţii la negocieri, nu la o decuplare, ci la o decalare, adică o intrare a celor două state la intervale diferite de timp, România mai repede, Bulgaria mai târziu, în funcţie de îndeplinirea acelor condiţii.

Am făcut şi noi şi Bulgaria eforturi deosebite pentru a convinge partenerii europeni cu privire la faptul că respectăm acquis-ul Schengen şi că acţionăm în beneficiul Uniunii. Desigur că ne dorim ca o soluţie să fie identificată pentru ambele state membre“, a mai spus Bogdan Aurescu.

Mesaj clar

Ambasadorul României în Austria a fost chemat în ţară pentru consultări după votul negativ. Țara noastră a vrut să dea oficial, pe cale dimplomatică. un mesaj ferm că dezaprobă atitudinea Austriei.

„După cum spunea preşedintele Iohannis, autorităţile române nu vor boicota Austria. Desigur, veto-ul Austriei rămâne unul nejustificat într-o Europă a principiilor şi cooperării cu bună-credinţă. Ne-am asigurat că transmitem acest mesaj foarte ferm pe toate canalele de dialog, atât cu oficialii austrieci, cât şi cu ceilalţi parteneri europeni.

Am reacţionat cu toate instrumentele diplomatice avute la dispoziţie, iar convocarea ambasadorului austriac la MAE, pe care am dispus-o imediat, precum şi chemarea la consultări a ambasadorului român la Viena, pe care de asemenea am decis-o, sunt semnale foarte puternice de dezaprobare pentru a arăta că nu tolerăm astfel de atitudini la adresa României. Şi, evident, toate interesele Austriei pe plan internaţional sunt în atenţia noastră“, a mai spus ministrul de Externe, potrivit Agerpres.

 

.