BNR: Consumul gospodăriilor încetinește în 2025–2026. Formarea de capital fix devine principalul motor al economiei

Sursa foto: Anawat Sudchanham | Dreamstime.com

Consumul gospodăriilor va crește mai lent în 2025 și 2026 comparativ cu anul 2024, iar investițiile vor redeveni motorul principal al economiei. Aceasta este concluzia transmisă în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR din 12 noiembrie 2025. Documentul detaliază evoluțiile economice anticipate, riscurile externe, presiunile asupra inflației și implicațiile măsurilor de consolidare bugetară.

Creștere economică modestă pe fondul inflației ridicate și al măsurilor de consolidare

Minuta arată că economia României va încetini vizibil în perioada 2025–2026.

Conducerea BNR notează: „Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că evaluările continuă să indice o creştere economică modestă pe ansamblul perioadei 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară şi al persistenţei ratei înalte a inflaţiei până la mijlocul anului viitor – de natură să afecteze venitul disponibil real al populaţiei –, dar şi pe fondul redresării ceva mai dinamice a cererii externe şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.”

Potrivit BNR, efectele combinate ale cererii interne slăbite, ale veniturilor reale afectate de inflație și ale consolidării bugetare vor adânci deficitul de cerere agregată.

„Perspectiva face probabilă o adâncire relativ alertă a deficitului de cerere agregată până la finele anului viitor, şi ceva mai pronunţată decât s-a anticipat anterior, succedată doar de o uşoară restrângere a acestuia în primele trei trimestre din 2027.”

Consumul gospodăriilor încetinește. Investițiile redevin principalul motor economic

Un punct central al documentului este încetinirea consumului gospodăriilor, principalul motor al economiei în 2024. BNR subliniază: „S-a sesizat că, într-o astfel de conjunctură, consumul gospodăriilor populaţiei este aşteptat să-şi frâneze creşterea în 2025-2026 în raport cu anul 2024.”

În schimb, investițiile — formarea brută de capital fix — vor prelua rolul dominant în ritmul de creștere al economiei.

„Formarea brută de capital fix va redeveni şi va rămâne probabil principalul determinant al avansului economiei, în condiţiile unor creşteri anuale relativ robuste, reflectând efectele atragerii şi utilizării unui volum mărit de fonduri europene, dar şi implicaţiile procesului de consolidare bugetară şi ale evoluţiilor economice pe plan european.”

BNR arată că tensiunile comerciale globale și contextul geopolitic complică evaluările privind perspectivele economice. Documentul menționează explicit că mediul extern generează „incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei”.

Deficitul de cont curent scade, dar rămâne vulnerabilitate majoră

Un alt element important este evoluția exportului net și impactul asupra deficitului extern. BNR arată că exporturile înregistrează o performanță relativ mai bună decât importurile, iar acest lucru va reduce din presiunea negativă asupra PIB.

„În corelaţie cu conduita prezumată a politicii fiscale, evoluţia exportului net îşi va reduce semnificativ impactul contracţionist în 2025, iar în 2026 va redeveni uşor expansionistă.”

Reducerea deficitului de cont curent va fi vizibilă, dar rămâne mult peste standardele europene. Conducerea BNR avertizează că acesta „va cunoaşte în 2025-2026 o corecţie mai evidentă decât s-a anticipat anterior, dar se va menţine considerabil deasupra standardelor europene, rămânând o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice.”

Fondurile europene devin critice pentru stabilitatea economică

Minuta insistă asupra rolului crucial al fondurilor europene în menținerea stabilității economice în perioada următoare.

BNR scrie: „Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei absorbţiei şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice şi comerciale la nivel global.”

Documentul menționează și potențialul investițiilor susținute de aceste fonduri: tranziția energetică, reforma infrastructurii și creșterea rezilienței economiei românești.

Inflația rămâne ridicată. TVA-ul și energia împing prețurile în sus

În același document, BNR analizează evoluția inflației. Consiliul notează: „Membrii Consiliului au evidenţiat creşterea considerabilă înregistrată în trimestrul III 2025 de rata anuală a inflaţiei în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor, arătând că aceasta a urcat în septembrie la 9,88 la sută, de la 5,66 la sută în iunie.”

BNR confirmă că majorarea cotei de TVA a fost transferată „aproape integral asupra preţurilor de consum la finele trimestrului III”, influențată de reziliența cererii în anumite segmente și de anticipațiile inflaționiste ridicate pe termen scurt.

Piața muncii se mișcă lent, cu semne mixte

Consiliul notează că piața muncii se află într-o fază de detensionare, dar evoluțiile sunt mixte. Minuta arată:

• descreșteri ale efectivului salariaților în iulie și august,

• o ușoară scădere a ratei șomajului BIM în trimestrul III,

• intenții de angajare fluctuante.

În același timp, costurile salariale rămân ridicate, iar costul unitar al muncii din industrie a crescut în august.

Decizia BNR: dobânda-cheie rămâne la 6,50%

La finalul ședinței, Consiliul de Administrație al BNR a decis menținerea tuturor ratelor dobânzilor, inclusiv a ratei Lombard la 7,50% și a facilității de depozit la 5,50%. Rezervele minime obligatorii pentru lei și valută rămân și ele neschimbate.