Prof. Dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a confirmat că s-a înregistrat cel de-al 50-lea deces din cauza rujeolei, menţionând că de data aceasta este vorba despre un copil de patru ani care fusese vaccinat contra bolii – primul de acest gen înregistrat în România de la izbucnirea epidemiei de rujeolă. Specialiștii explică de ce s-a întâmplat așa ceva și arată de ce acest caz este excepția de la regulă. Anual, între 2 şi 3 milioane de vieți sunt salvate datorită vaccinării.

Prof. Dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a arătat de ce copilașul și-a pierdut viața din cauza bolii. „Cel de-al 50 lea deces din cauza rujeolei este un copil de patru ani. Din antecedentele lui rezultă că a fost vaccinat împotriva rujeolei, însă era un copil cu numeroase comorbidităţi, adică şi cu alte afecţiuni care afectau inclusiv calitatea răspunsului imun”, a explicat dr. Rafila, la o dezbatere privind siguranţa şi eficienţa vaccinurilor, organizată de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente ARPIM - în contextul marcării la nivel global a Săptămânii Imunizării.

Specialistul a arătat că rezultatele testelor iniţiale făcute micuțului au fost negative în ceea ce priveşte rujeola, însă, după repetarea lor, s-a stabilit acest diagnostic.

„Primele teste făcute acestui copil au fost negative în ceea ce priveşte rujeola, ulterior, s-a stabilit, după repetare, diagnosticul de rujeolă, cel puţin asta am înţeles de la Centrul de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. Deci, era vorba de o persoană cu comorbidităţi, probabil cu o imperfecţiune a răspunsului imun care s-a manifestat atât în cazul bolii şi, probabil, şi în cazul vaccinării. Chiar dacă a fost vaccinat nu a obţinut titlul de anticorpi protectori, adică un nivel de anticorpi care să-l protejeze împotriva îmbolnăvirii”, a explicat Rafila.

Microbiologul a spus că, din nefericire, există cazuri în care în organismul uman, după vaccinare, nu se declanșează răspunsul imun dorit. Aceste cazuri sunt rare, a subliniat el.

„Nu există niciun vaccin perfect care să dea protecţie de sută la sută. Însă trebuie să avem în vedere că, dacă noi aveam o acoperire vaccinare corespunzătoare în România, acest copil nu s-ar fi îmbolnăvit şi cred că acesta este lucru de menţionat”, a adăugat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

Specialiștii prezenți la dezbaterea ARPIM au arătat că pentru majoritatea oamenilor vaccinurile înseamnă protecție și au amintit cazul singurei boli, considerată mortală pentru 3 din 10 persoane infectate, care a fost eradicată total prin vaccinare - variola.

„Vaccinurile salvează vieţi - asta nu este doar o lozincă, este o evidenţă dată de cifrele demografice din toată lumea. În 1979 am reuşit să eradicăm variola. Nu a existat niciun interes economic şi vaccinarea împotriva variolei s-a oprit în 1980, odată cu eradicarea bolii la nivel mondial. Practic, dacă vom reuşi să eradicăm şi rujeola, probabil că acelaşi lucru se va întâmpla şi în cazul rujeolei, acelaşi lucru se va întâmpla şi în cazul poliomielitei. Poliomielita este o boală aproape eradicată, apropos", a precizat dr. Rafila. La fel, a spus el, e și cazul difteriei care și ea ar putea fi eradicată prin vaccinare.

În contextul epidemiei de rujeolă, izbucnită în România la începutul lui 2016 și neterminată nici acum, profesorul Rafila spune că nu nici n-ar trebui să ne gândim dacă să ne vaccinăm sau nu, ci s-o facem fără ezitare.

„Vaccinurile sunt sigure, eficiente şi salvează vieți. Este nefiresc să înregistrăm atâtea decese cauzate de rujeolă în condițiile în care avem la îndemână vaccinarea, o metodă sigură de prevenire şi control a acestei afecțiuni şi a multor altor boli infecțioase care pot avea consecințe severe asupra sănătății copilului.  Acoperirea vaccinală în România variază între 67 şi 92% pentru diferitele tipuri de antigene din programul național, în condițiile în care nivelul de siguranță recomandat de Organizația Mondială a Sănătății este de 95%, nivel care asigură o bună protecție populațională şi permite evitarea epidemiilor şi eliminarea unor boli cum sunt poliomielita și rujeola. Părinții trebuie să se informeze, în primul rând de la medicii lor de familie, despre beneficiile vaccinării, care depășesc cu mult riscurile, să înțeleagă că un vaccin este rezultatul unui proces riguros de producție și de testare şi că acesta ajunge pe piață după ce a primit o serie întreagă de aprobări de la autoritățile competente. Mai mult, părinții trebuie să aibă încredere că reacțiile adverse post-vaccinale indezirabile (RAPI) sunt atent monitorizate de Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi de Agenția Națională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), ca o garanție suplimentară pentru sănătatea copiilor”, a spus dr. Rafila.

Specialiștii prezenți la dezbaterea ARPIM au vorbit deschis și despre posibilele reacţii adverse ale vaccinării, mai frecvente fiind cele locale: durere, febră, roşeaţă, care sunt autolimitate.

„Administrarea unui vaccin poate fi urmată, la unii, dar nu la toată lumea, de apariţia unor reacţii postvaccinare. Acestea pot să fie locale, sistemice sau alergice şi pot fi determinate fie de vaccin, fie de reactivitatea individuală, fie de erori de administrare sau de cauze coincidente, care urmează temporar vaccinării. Important este că toate aceste cauze sunt monitorizate să se vadă dacă există vreo posibilă legătură între vaccinare şi evenimentul neplăcut. Dintre toate, cele mai frecvente sunt reacţiile locale: durere, febră, roşeaţă - sunt autolimitate, nu înseamnă nimic. Până la urmă, beneficiul legat de vaccinare este incomparabil mai mare”, a adăugat dr. Rafila.

„Ne aliniem mesajului principal pe care Organizația Mondială a Sănătății încearcă să-l sublinieze în această perioadă: vaccinurile funcționează. Mai mult, adăugăm că vaccinurile sunt sigure, sunt rezultatul a decenii de cercetare şi dezvoltare şi a unui proces de producție extrem de riguros, din care 70% din timp este alocat testării calității . Mai mult, monitorizarea siguranței vaccinurilor se desfășoară pe întreg ciclul de viață al unui produs, chiar şi după punerea acestuia pe piață, conform reglementărilor impuse de legislația europeană. Mai departe, producătorii investesc şi în cercetarea de noi vaccinuri, la nivelul SUA fiind peste 300 de vaccinuri  în proces de testare sau dezvoltare” a adăugat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Anual, între 2 şi 3 milioane de vieți sunt salvate datorită vaccinării. În perioada 2000 – 2016, vaccinarea antirujeolică, spre exemplu, a dus la o scădere cu 84% a cazurilor de deces cauzate de rujeolă, și, în aceeași perioadă, datorită introducerii vaccinului antirubeolic în diferite țări la nivel global, cazurile de rubeolă au scăzut cu 97%, de la aproximativ 671.000 cazuri diagnosticate în 102 țări, la aproximativ 22.000 cazuri în 165 țări.