În ciuda ruperii USL, a eșecului la prezidențiale și a încercărilor nereușite ale PNL să dea jos Guvernul, Victor Ponta are șanse mari să rămână premier până în 2016.

Victor Ponta este, de aproape trei ani, în fruntea Executivului. Pe 7 mai 2012 el a devenit oficial cel mai tânăr premier din istoria României. Pe atunci, Victor Ponta și principalul său aliat, liberalul Crin Antonescu, spuneau că USL „reprezintă singura șansă de salvare a României”.

Cu un program de guvernare care promitea, printre altele, locuri de muncă, revizuirea Constituției sau pensii și salarii mai mari, relația dintre Ponta și Antonescu nu a rezistat nici măcar doi ani.

„Supraviețuitorul” anului 2014

Primul mare test politic, pe care l-a avut de trecut premierul Victor Ponta, a fost ruperea USL.

La începutul anului 2014 Crin Antonescu anunța ruperea Uniunii. Cu toate acestea, PSD rămâne la guvernare alături de PC, UNPR și UDMR, cu o majoritate solidă în Parlament.

Ruperea USL a fost o lovitură dură pentru Guvernul Ponta. Cu doar opt luni înainte de alegerile prezidențiale, alianța aflată la guvernare a rămas fără candidat la prezidențiale.

Din acest motiv, Victor Ponta a fost nevoit să candideze. În PSD și în Guvern se vehiculau deja posibile nume care să preia conducerea Executivului și a partidului în „epoca post-Victor”.

Cu toate acestea, pe 16 noiembrie, Ponta a avut parte de cea mai dureroasă înfrângere: a pierdut scaunul de Președinte al României. Totuși, Ponta continuă să conducă Guvernul, iar încercările liberalilor de a ajunge la guvernare au fost în zadar.

Obiective ratate: Constituția și regionalizarea

Două dintre cele mai importante proiecte promise de Guvernul Ponta au fost modificarea Constituției și regionalizarea. După trei ani de guvernare niciunul dintre acestea nu a fost finalizat.

Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituției și-a reluat de curând activitatea. Potrivit unor surse parlamentare, modificările aduse ar putea fi votate, în prima Cameră sesizată, în această sesiune parlamentară, iar până la finalul anului să fie adoptată. În schimb, în ceea ce privește regionalizarea, proiectul a fost abandonat cu totul.

Ofensivă împotriva justiției

Sub șefia lui Victor Ponta, PSD a dus un permanent război cu Justiția. În „Marțea neagră”, parlamentarii au fost la un pas să-i amnistieze sau grațieze pe corupți. Parlamentari precum Marius Isăilă, Vlad Cosma sau Dan Șova au rămas în libertate după ce colegii săi au votat împotriva ridicării imunității. Foști miniștri precum Varujan Vosganian sau Laszlo Borbely au scăpat de ancheta penală. Nu mai puțin de 13 miniștri, care au sau au avut probleme penale, au trecut prin Guvernul Ponta. Relu Fenechiu, șef al Transporturilor, a fost primul ministru în funcție condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare. Foștii sau actualii deținători de portofolii în Cabinetul Ponta, care au probleme cu justiția sunt: Liviu Dragnea, Daniel Chițoiu, Cristian David, Corneliu Dobrițoiu, Ioan Mang, Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Victor Paul Dobre, Ovidiu Silaghi, Varujan Vosganian. Ultimii doi pe listă sunt fostul ministru al Transporturilor, Dan Șova și Darius Vâlcov.