BILANȚ 2013. SEMNAL DE ALARMĂ. 6058 de petiționari s-au plâns Inspecției Judiciare împotriva judecătorilor și procurorilor

Reclamațiile au vizat preponderent nerespectarea normelor de procedură, modul de instrumentare și soluționare a cauzei, tergiversarea soluționării sau a cercetărilor, nerespectarea normelor de conduită și atitudinea nedemnă

Inspecția Judiciară (IJ) și-a prezentat astăzi bilanțul activității în anul 2013. Pe parcursul întregului an la cele două direcții ale IJ au fost înregistrate 6.058 de lucrări referitoare la activitatea sau conduita judecătorilor și procurorilor. Dintre acestea 969 au fost de fapt reveniri la sesizările anterioare (unele dintre acestea conținând și aspecte noi care au presupus verificări suplimentare față de lucrarea inițială). Printre motivele reclamațiilor la adresa judecătorilor și procurorilor, petiționarii au invocat și temporizarea procedurilor, redactarea cu întârziere a hotărârilor, atitudinea nedemnă, nerespectarea normelor privind repartizarea aleatorie, imixtiunea în actul de justiție, practica neunitară, refuzul de a îndeplini o îndatorire de serviciu, intervențiile pentru soluționarea unor cereri, nerespectarea principiului continuității, nerespectarea îndatoririi de a se abține, utilizarea unor expresii neadecvate în curpinsul actelor judiciare în ce privește sesizările formulate împotriva judecătorilor sau a procurorilor. Cauze Analizând comparativ cu anii 2011 și 2012, conducerea Inspecției Judiciare a constatat că de la an la an numărul de sesizări formulate a crescut, "situație ce obligă la o analiză extrem de serioasă și responsabilă, din partea tuturor instituțiilor sistemului judiciar, în măsura în care, la o primă abordare, numărul de sesizări adresate IJ reflectă gradul de satisfacție a justițiabilului în raport cu activitatea sistemului judiciar", se arată în raportul activității IJ pentru anul trecut. "Această creștere a numărului de sesizări sau petiții adresate IJ poate fi asociată, în primul rând, cu creșterea numărului de dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești și a anchetelor penale desfășurate de unitățile de parchet, dar, în egală măsură, trebuie avut în vedere și nivelul educației juridice a justițiabililor, iar un eventual regres sub acest din urmă aspect poate fi un semnal de alarmă pentru un stat care se vrea european modern", a spus șeful IJ, Rica Cravelos, citând din raport. Justițiabilii s-au plâns mai mult de judecători, decât de procurori Împotriva judecătorilor și a magistraților asistenți au fost înregistrate anul trecut 4205 de lucrări în care au fost sesizate aspecte legate de activitatea acestora, din care 571 au fost reveniri cu privire la memoriile anterioare. Într-un top al instanțelor(pe curți de apel) cu cele mai multe reclamații privind activitatea judecătorilor și a magistraților asistenți, Curtea de Apel București deține primul loc, cu 880 de plângeri, urmată de Curtea de Apel Ploiești, cu 244 și Curtea de Apel Pitești cu 237. Pe ultimul loc în acest top, cu cele mai puține petiții, se află Curtea de Apel Târgu Mureș. Datele statistice expuse reflectă și respectă, evident, proporțiile determinate, în principiu, de dimensiunea instanțelor și volumul de activitate al acestora, situație ce explică poziția de top înregistrată de cele trei curți de apel. Reclamațiile cu privire la activitatea procurorilor au fost în număr de 1953, din care 1455 de lucrări nou înregistrate, iar 398 au fost reveniri la sesizări formulate anterior anului 2013. Cele mai multe au vizat activitatea procurorilor de la Parchetul Curții de Apel București (297), alte 237 au vizat activitatea Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (inclusiv DNA și DIICOT), iar 140 se referă la procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Pe ultimul loc se află Parchetul Curții Militare de Apel, cu doar 11 reclamații. Topul motivelor pentru criticarea judecătorilor În topul motivelor pentru care au fost formulate petiții împotriva activității judecătorilor și a magistraților-asistenți, pe primul loc se află "exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență", cu 2009 de sesizări. Pe locul doi se află nerespectarea dispozițiilor privind soluționarea cu celeritate a cauzelor, cu 501 petiții. Pe locul trei cu 394 de plângeri se află instrumentare dosar și soluție pronunțată. "Numărul impresionant de lucrări în care s-a reclamat exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență reflectă, pe de o parte, percepția dominantă de neîncredere a justițiabilului într-o justiție considerată, ab initio, ca fiind partinică, percepția indusă în mod nejustificat, prin generalizarea unor cauze particulare și izolate, iar, pe de altă parte, subiectivismul părților care asociază, de cele mai multe ori, o soluție nefavorabilă cu nerespectarea normelor de procedură sau a celor de drept material", se arată în raportul Inspecției Judiciare.  Topul criticilor pentru procurori Conform raportului IJ, cele mai multe reclamații au vizat instrumentarea dosarului și soluția pronunțată - 729 de petiții. Pe locul doi, cu 388 de plângeri se află nerespectarea dispozițiilor privind soluționarea cu celeritate a cauzelor. Abia pe locul trei se situează exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, cu 205 plângeri. "Verificările prealabile efectuate au relevat faptul că, în majoritatea cazurilor, sesizările referitoare la nerespectarea normelor de procedură au reprezentat, în fapt, nemulțumiri cu privire la administrarea probatoriului, încuviințarea/neîncuviințarea unor mijloace de probă, aplicarea unor măsuri asiguratorii", au concluzionat inspectorii IJ. "Referitor la prelungirea în timp a cercetărilor penale s-a constatat că dosarele la care s-a făcut referire în sesizările formulate de petiționari se aflau în lucru de o perioadă rezonabilă de timp sau, acolo, unde s-au constatat întârzieri în finalizarea cauzelor, acestea s-au datorat unor motive obiective, cele mai frecvent întâlnire fiind complexitatea cauzei ori infirmările succesive ale soluțiilor de netrimitere în judecată de către procurorul ierarhic superior ori instanța de judecată", se arată în raportul Inspecției Judiciare, dat astăzi publicității. Câți magistrați au fost sancționați Anul trecut, Direcția de Inspecție Judiciară pentru judecători a dispus  efectuarea de cercetări disciplinare în 56 de cazuri, din care în 29 de lucrări s-au dat soluții de respingere a sesizării , 5 se află în curs de soluționare, iar 2 au fost conexate la alte lucrări. În celelalte 20 de cazuri s-a dispus promovarea acțiunii disciplinare (două chiar în ianuarie 2014) și sesizarea Secției pentru judecători a CSM. Această secție din CSM a admis 13 acțiuni disciplinare, din care două cazuri au fost sancționate cu excluderea din magistratură, 3 cu diminuarea indemnizației de încadrare lunară brută, 1 cu mutarea disciplinară, 1 cu suspendarea din funcție și 6 cu avertisment. Două dintre acțiunile disciplinare exercitate în 2013 au fost soluționate în ianuarie 2014, în sensul admiterii lor de către CSM, secția pentru judecători. În cazul procurorilor, anul trecut au fost înregistrate 17 cercetări disciplinare, din care 5 au fost respinse, în 7 cazuri s-au exercitat acțiuni disciplinare, iar 5 se aflau în curs de soluționare la sfârșitul anului. Soluțiile pronunțate de Secția pentru procurori din CSM în 2013 au fost de admitere a doar 4 acțiuni disciplinare, trei fiind respinse. Din cele 4 sancțiuni disciplinare dispuse de CSM, două au fost de excludere din magistratură.