migranti / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Investitorul Ben Madadi a vorbit, într-o postare pe pagina sa de Facebook, despre un subiect vechi și intens dezbătut: imigrația. Tema a fost readusă recent în atenție și de discursul critic al lui Donald Trump la ONU.
„Este imigrația, până la urmă, benefică sau nu? Răspunsul nu este simplu, ca în cazul multor alte subiecte. Este mai complicat. Există exemple de politici de imigrație care pot fi studiate, iar rezultatele lor sunt revelatoare”, a scris investitorul.
Imigrația: beneficii și provocări
Ben Madadi a dat exemplul Japoniei, o țară cu populație îmbătrânită și în declin, dar cu servicii publice de calitate superioară comparativ cu state precum Marea Britanie, care au primit milioane de imigranți.
„În ultimele decenii, multe țări occidentale au ignorat un adevăr esențial: o țară nu este o corporație. O țară este mai degrabă o casă, casa cetățenilor săi. O corporație urmărește exclusiv profitul financiar, dar o casă este mai complexă. Dacă într-o casă crește aglomerația și scade curățenia, venitul mai mare al gospodăriei devine irelevant. Cam asta s-a întâmplat în multe țări din vest”, a explicat el.
Potrivit acestuia, PIB-ul Marii Britanii, Franței, Germaniei sau Belgiei a crescut în ultimele decenii, dar calitatea vieții a scăzut. „Această abordare, care tratează o țară ca pe o corporație, este profund greșită și trebuie schimbată. Dacă politicienii moderați nu vor face aceste schimbări, alegătorii ar putea opta pentru lideri cu discursuri și măsuri mai puțin compatibile cu valorile democratice”, a avertizat Madadi.
„Calitatea imigrației contează”
Sursa foto: Facebook/Ben Madadi
Investitorul subliniază că imigrația nu este prin definiție negativă, ba dimpotrivă. „Imigrația nu este inerent rea. Dimpotrivă, poate fi extrem de benefică. Dubai este un exemplu elocvent în acest sens. Însă cheia este calitatea. O întrebare simplă și de bun-simț ar trebui să stea la baza oricărei politici de imigrație: ce câștigă țara în schimb? Dacă răspunsul este «nimic», atunci este o greșeală care trebuie evitată.”
El a atras atenția că, în lipsa unor politici bine gândite, multe orașe europene și americane riscă să se confrunte cu probleme similare celor întâlnite deja în Anglia, Franța sau Statele Unite.
Cazul României
În ceea ce privește România, Madadi a arătat că pe piața muncii activează deja zeci de mii de muncitori străini.
„Antreprenorii și persoanele fizice care i-au adus beneficiază clar, fie prin profit, fie prin economii. Dar ce câștigă țara per total? Ar fi fost necesară o analiză amănunțită a impactului acestui val de imigranți, majoritatea temporari. Din păcate, ca în multe alte cazuri, decizia s-a luat fără un studiu comprehensiv, copiind probabil exemplele «de succes» din occident”, a scris el.
Potrivit lui Madadi, acești noi lucrători aduc beneficii anumitor categorii sociale, dar implică și costuri bugetare. „Un accident al unui livrator pe scuter implică intervenția poliției și a serviciilor medicale de urgență, costurile fiind suportate de toți contribuabilii. Oare taxele plătite de acești imigranți, adesea cu venituri declarate mici, acoperă aceste costuri, sau mai degrabă împovărează bugetul public? Nu există studii care să răspundă clar la această întrebare.”
El a adăugat că imigranții concurează și pe piața chiriilor, în special la locuințele accesibile, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor și la mutarea unor cetățeni în zone mai sărace.
O imigrație bine gândită
„O țară bogată poate beneficia de imigrație, dar aceasta trebuie gestionată cu cap, pe baza unor studii simple. Fiecare nou-venit ar trebui să aducă un plus, oricât de mic, întregii societăți, nu doar unui angajator”, a subliniat Ben Madadi.
Acesta consideră că imigranții nu ar trebui să ocupe locuri de muncă unde există deja suficientă ofertă locală, chiar dacă la prețuri mai mari. „Această practică poate duce la șomaj în rândul localnicilor, care apoi apelează la ajutoare sociale, plătite tot din taxele altor cetățeni, adesea la fel de vulnerabili.”
„O țară este casa cetățenilor săi”
„Nu scriu aceste lucruri pentru că aș fi împotriva imigrației. Eu însumi sunt un imigrant naturalizat în România. Toți suntem, până la urmă, urmașii migrațiilor din Africa. Dar abordarea actuală a imigrației este greșită și trebuie corectată urgent”, a spus Madadi.
„O țară nu este o corporație care funcționează doar pe bază de PIB și profituri, mai ales pentru cei deja înstăriți. O țară este casa cetățenilor săi, un cămin al unei națiuni, cu tradiții și obiceiuri. Este un loc unde pământul, pădurile, râurile și resursele trebuie gestionate cu grijă pentru generațiile viitoare”, a adăugat el.
Mitul „fără imigrație, nu mai are cine să muncească”
Investitorul a comentat și ideea des invocată potrivit căreia imigrația masivă ar fi inevitabilă din cauza scăderii natalității și a lipsei forței de muncă.
„Se spune adesea că imigrația în masă este inevitabilă din cauza scăderii natalității și a lipsei forței de muncă. Dar și aceasta este o abordare corporatistă. Cine să muncească pentru cine? Pentru cei care nu mai sunt? Este adevărat că îmbătrânirea populației poate crea un deficit de forță de muncă în anumite domenii, dar acest lucru nu justifică politici neanalizate. În plus, automatizarea și robotizarea vor prelua treptat multe joburi solicitante în următorii 20-30 de ani.”
Madadi a ridicat și o întrebare retorică: „Ce ar fi atât de rău dacă populația României ar scădea de la 19 milioane la 15 milioane în câteva decenii? Am fi mai puțini proprietari ai unei țări mai spațioase, cu case mai mari și păduri mai curate.”
El a amintit că, în 1825, teritoriul României avea aproximativ șase milioane de locuitori și a arătat că o populație mare nu este un scop în sine, nici măcar militar. „Israel, cu 10 milioane de cetățeni, este mai puternic decât Egipt, cu 100 de milioane”, a punctat investitorul.
Concluzie
„Scăderea populației din cauza natalității scăzute nu este, deocamdată, o problemă, ci mai degrabă un aspect pozitiv. Într-o lume în care se discută despre prelungirea vieții, o populație mai mică ar putea fi chiar un avantaj. Imigrația trebuie gestionată cu grijă, astfel încât să aducă beneficii reale întregii societăți, nu doar anumitor categorii. O țară este mai mult decât un bilanț financiar; este casa cetățenilor săi, iar deciziile trebuie luate cu responsabilitate față de toți, nu doar față de cei privilegiați”, a concluzionat Ben Madadi.
